Interviu De Buzunar
Corina Chiriac
Tristeti si bucurii de toamna
- V-ati intors, de curand, de la un festival romanesc organizat in America. Cum sunt primiti artistii romani de marea noastra diaspora care traieste dincolo de Ocean?
- In momentul acesta, in Romania, situatia unui artist este atat de trista, incat si eu, ca multi alti colegi, acceptam si compromisuri, bineinteles, in anumite limite. Cum ar fi, de exemplu, sa mergi sa canti romanilor din strainatate, pentru sume infime sau mici donatii. Am plecat in Statele Unite, mai exact in Chicago, pentru a canta romanilor de acolo, la un festival ce se dorea a fi cea mai mare manifestare de acest gen a comunitatii romanesti. Trecand peste bucuria intalnirii cu publicul, am dat, in schimb, peste un individ care se pretindea organizatorul festivalului "Taste of Romania" si care, sub un generic ce implica numele si imaginea Romaniei, isi facea propriile afaceri, trecand peste regulile minime de bun simt si de fair-play. E trist ca se intampla asa, ca artistii nu au parte nici macar de respectul cuvenit, daramite de rasplata pentru efortul lor pe scena, nu din partea publicului, se-ntelege, ci din partea unor asemenea organizatori de spectacole si festivaluri. Asadar, atentie, dragi colegi de breasla, care va imaginati ca, mergand in America, veti avea parte numai de lauri si de onorarii uriase! Cine-o mai face ca noi... Si totusi, acolo, in fata romanilor, m-am imbracat frumos, cu o rochie stralucitoare, plina de paiete, mi-am pus bijuteriile de scena, m-am fardat, ca sa fac oamenii sa porneasca alaturi de mine intr-un univers mai frumos. Drama lor, de emigranti, se impleteste cu nostalgia anilor petrecuti in tara, multi dintre ei fredonand melodiile mele din tinerete si eu stiu - pentru ca am trecut prin imprejurarea aceasta - ca, desi in America ei au ajuns sa aiba casa cu scara interioara si cu piscina, in sufletele lor nu sunt chiar asa de fericiti.
- A venit toamna, anotimpul melancoliei, dar si al "bobocilor numarati". Cu ce proiecte o intampinati?
- In spatele artistei Corina Chiriac, cea imbracata in paiete si fardata ca de scena, se ascunde o femeie vulnerabila, speriata de iarna care vine si care ascute contradictiile si tensiunile din viata politica, ingrijorata ca totul se va scumpi si ca existenta va fi o problema tot mai acuta.
Eu raman tributara unei generatii artistice romantice, boeme. Din pacate, in prezent, arta transfigureaza in urat realitatea. Asa ca, in momentul acesta, eu nu m-as incumeta sa fiu profesor de canto sau profesor de actorie (ceea ce am dreptul sa fac, in virtutea studiilor si experientei mele de scena) pentru a indruma tinerii catre aceasta cariera. Dar pentru ca am cam obosit sa tot accept o conditie de artist care se degradeaza pe zi ce trece, am hotarat sa ma indrept catre un alt orizont, sa-mi continuu educatia. Varsta nu e o problema pentru mine, dimpotriva, am o prospetime a spiritului si o ascutime a mintii care-mi permit sa inteleg la un alt nivel lumea din jurul meu. Asa ca sunt la a doua studentie, dupa mai bine de un sfert de secol de la absolvirea Academiei de Teatru. Sunt acum studenta in primul an la Academia Internationala pentru Studiul Istoriei Culturii si al Religiilor, al carei rector este prof. univ. Razvan Theodorescu. Am avut ieri primul curs de istorie a literaturii universale cu academicianul Alexandru Balaci si a fost o incantare pentru mine. Mi-am dat seama ca mai am inca atat de multe secrete de aflat, incat lumea incepe sa mi se para din nou frumoasa, ca la 20 de ani.Corina Pavel
Pop-Rock...si jazz!?
Bune sau rele, televiziunile si-au facut interesele cu muzicile de vara. Daca tot a venit toamna, poate ca si alte genuri isi vor gasi loc pe micul ecran. Duminica, Tele 7abc a retransmis gala de folk din 1999. Tot este ceva, sa zicem o pregatire a viitorului sezon. Cat despre jazz si blues, raman emisiunile lui Florian Lungu de la Tvr si mentionez iarasi Tele 7abc, unde Florentin Milcof face emisiuni foarte serioase.
Jazz-ul si oamenii lui sunt inca asteptati si sper ca isi vor gasi locul meritat in noile grile. Si dupa jazz, va veni poate si randul muzicii electronice, a celor din underground, acolo unde genuri ca rave, house, techno, drum"n"bass sau happy metal care ii sperie pe neinitiati, in masura in care adevaratii lor fani devin tot mai inraiti, exclusivisti. Exista in acesti oameni o pasiune arzatoare spre nou, nonconformism si necomercial. Si in acelasi timp, talent, un adevarat profesionalism si o cunoastere profunda a muzicii si tehnologiei muzicale de ultima ora. Imi inchipui cate ar avea de spus, nu numai prin muzica sau despre muzica lor. Pana atunci insa, cei de la Nsk (Natural Soft Killers), desemnat cel mai bun grup electronic din Europa de sud-est, au fost plecati prin Europa, in festivaluri internationale.
Dar poate ca cer prea mult, asa ca revin la jazz. Harry Tavitian, omul care a "speriat" jazz-ul romanesc la prima lui aparitie, in cea de-a doua editie a festivalului sibian (1975) si care canta curent la Paris, in Sua sau chiar la Expozitia de la Hanovra, a fost editat pe primele doua Lp la Londra, si abia mai apoi a reusit doua albume, si la Bucuresti. Primul Cd ii apare la Sofia, al doilea la Atena si abia in "99 Casa Radio ii editeaza "Axis Mundi", albumul grupului Orient Express. Un super grup de ethno-jazz, fondat si condus de Tavitian, in care stralucesc Eddie Neumann (membru de baza si la Jazz Unit, si fondator al revelatiei anului, grupul Blazzaj, cu Cd-ul "Atentie! Blazzaj"), Hanno Hoffer, Jimi El Lako si Octavian Barila Andreescu (de la Nightlosers), Mihai Iordache, Zsolt Hollandus si Mario Florescu, Johnny Raducanu, Marius Popp, Garbis Dedeian, Mircea Tiberian, Romeo Cosma si alte zeci de muzicieni din diferite generatii vor urca si ei, in aceasta luna, pe scenele festivalurilor internationale. Din Romania!
Intre 6-10 octombrie, bucurestenii vor urmari Arcub Jazz 2000 pe scena clubului din strada Batistei. Titi Stoiculescu-Schmidt, omul care alaturi de regretatul Nae Ionescu a preluat pentru Sibiu fostele festivaluri ploiestene de jazz, anunta pentru 13-15 octombrie cea de-a 30-a editie a festivalului in organizarea Fundatiei Pro Art Hermannstadt si a Consiliilor Local si Judetean Sibiu. Iar Jenny Braiescu, spre sfarsitul lunii, va conduce festivalul de la Brasov. Speram ca macar Televiziunea Romana, asa cum ne-a obisnuit, sa fie la locul faptelor.Aurel Gherghel
Carte
•Martha Bibescu, "Un sacrificiu regal - Ferdinand al Romaniei", traducere de Maria Braescu, urmat de "Cuvantari si documente ale Regelui Ferdinand", Editura "Compania", seria "Figuri & clipe", 128 pag. Ca fiica a lui Ion Lahovari, presedinte al Senatului sub Carol I si ministru de externe sub Ferdinand, Martha Bibescu s-a aflat din prima copilarie in preajma familei regale, cu ai carei membri a avut relatii apropiate. Devenita scriitoare de limba franceza, aristocrata romanca a publicat carti cu o pronuntata tenta memorialistica, in care un loc important il ocupa fiintele si locurile iubite din tara natala. Portretul Regelui Ferdinand, aparut in editia franceza imediat dupa moartea lui, in 1927, e un omagiu neconventional, ce da cu delicatete deoparte cortina de purpura regala, pentru a ne infatisa un om sensibil, cultivat, credincios si bun, a carui viata a fost un lung sir de sacrificii. Nefericirea acestui om, de care Martha Bibescu si-a dat seama de timpuriu, a fost ca soarta i-a incredintat un rol ce contravenea naturii lui si pe care nu l-a dorit. Ferdinand-Victor-Albert-Meinard de Hohenzollern-Sigmaringen era de o timiditate, modestie, bun simt si de o finete spirituala mai potrivite unui carturar retras, decat autoritatii impuse de coroana. "Acest print atat de instruit, destinat vietii pasnice dintr-un domeniu seniorial, un amator de plimbari lungi, pasionat de botanica, iubitor de autori latini si pretuind inainte de toate placerile linistite ale unor lecturi neintrerupte, s-a pomenit, de pe o zi pe alta, in cea mai stranie situatie cu putinta: aceea de a fi rege intr-o tara straina." I s-a cerut sa pretinda ca nu e german, ci roman, ca nu e un catolic practicant, ci ortodox (din aceasta pricina Vaticanul l-a excomunicat), ca nu e un om al cartilor, ci militar si politician. Toate aceste obligatii straine de firea lui, implinite cu permanente eforturi, dar si cu o vizibila stangacie, il faceau sa se simta neinteles, ridicol. Atat curtenii, cat si multimea, il priveau cu o anumita ironie si o preferau pe stralucitoarea sa sotie, Maria, a carei frumusete, vitalitate si abilitate mondena l-au eclipsat timp de 36 de ani. Convingerea Marthei Bibescu este ca Ferdinand a fost o victima a destinului, mai mult - un martir. Exilat din prima tinerete din mediul pe care-l iubea si nevoit sa treaca sub tacere ceea ce il interesa cu adevarat, dar nu avea relevanta in cazul unui suveran, regele timid a trebuit mereu sa se confrunte cu rigorile vietii publice, sa-si jertfeasca sentimentele. Si a facut-o, respectandu-si juramantul: a fost cu adevarat un bun roman, infaptuitorul unitatii nationale indelung visate. Portretul lui e conturat din tuse psihologice fine, cu afectiune si intelegere, de un martor nemijlocit, care evoca imprejurari semnificative si releva lucruri inedite (de exemplu, ca Ferdinand stia si ebraica, ii citea pe Dostoievski si pe Tolstoi in ruseste, avea cunostinte savante de istorie, orientalistica, stiinte naturale, dar si ca se simtea in largul lui doar cu copiii, fata de care nu trebuia sa se prefaca). Textul Marthei Bibescu e completat in aceasta editie cu o selectie din discursurile regelui Romaniei dintre 1914-1927, din care apar si mai pregnant meritele lui istorice si sacrificiul de sine in interesul tarii.
•Guy Corneanu, "Exista iubiri fericite? Psihologia relatiei de cuplu", traducere de Emanoil Marcu, Editura "Humanitas", seria de "Ghiduri practice", 228 pag. De multe ori esecurile in dragoste (si implicit in casnicie) ar putea fi evitate daca oamenii ar avea mai multe cunostinte de psihologie. Cartea aceasta - care din 1997 a cunoscut un mare succes international, fiindca toata lumea nazuieste sa afle formula magica a fericirii in cuplu - se vrea o meditatie asupra provocarii pe care o reprezinta in zilele noastre intimitatea dintre barbat si femeie, si asupra dificultatilor pe care le avem de depasit in convietuire. Guy Corneanu, psihanalist canadian specializat in problemele cuplului si ale raporturilor familiale, e de parere ca doar o buna cunoastere a partenerului, a relatiilor sale cu parintii in copilarie, a eventualelor traume suferite atunci, te ajuta sa actionezi corect in momentele inevitabile de criza si sa ai o casnicie fericita si stabila, chiar dupa ce pasiunea oarba din faza initiala s-a consumat. Capitolele cartii, bazate pe o ampla bibliografie stiintifica si pe o pretioasa experienta de practician, ofera solutii pentru mentinerea unui cuplu viabil si pentru evitarea suferintelor din dragoste. In plus, explica parintilor rolul lor hotarator in formarea unor oameni echilibrati si impliniti sufleteste.
Adriana Bittel