Mania grandorii
Nu e strain care sa vina in Romania si sa nu vrea, din prima zi, sa viziteze Casa Parlamentului. Aici poate studia, sapat in piatra, ca in templele indiene, simtirea enorma si vederea monstruoasa a romanului. Aici se afla cea mai inalta usa din lemn sau cel mai lung covor rosu de pe fata Globului, cea mai mare suprafata de lemn sculptata sau cel mai lung culoar fara ferestre. Mormanul de marmura, travertin, fier si sticla ii impresioneaza pe straini, care vad in enorma hala o replica damboviteana a Pentagonului. Construit pentru a-l nemuri pe Ceausescu, hidosul mausoleu reflecta mai mult fara voie temperamentul excesiv al unora dintre noi.
Guiness Book este, de la o vreme, cartea de capatai a romanului. Pentru ca, langa lunga lista de triste recorduri ale comunismului, alaturi de statisticile care ne indica drept cei mai saraci europeni, tot mai multi romani vor sa intre in Cartea Recordurilor, inainte de apusul mileniului. E drept, romanii par mai pregatiti ca altii sa doboare recordurile casnice. Din pura modestie, romanul vrea sa doboare recordurile cu opere palpabile, masurabile, chiar daca nu si durabile.
Unii gatesc cea mai mare placinta din lume, altii isi bat cuie in cap. Minerii din Lupeni, de pilda, si-au asigurat intrarea in Guiness Book pentru ca au construit, mai zilele trecute, cea mai mare bocsa din lume. Bocsa este o constructie cam rudimentara din lemn, paie si carbune, in care este ars lemnul pentru a se obtine mangalul. Ei bine, minerii din Lupeni au reusit, sunt cei mai grozavi din lume. Setea lor de grandios s-a manifestat prin construirea unei bocse cu diametrul de 53 de metri si cu o capacitate de 300 de tone. Si le-au dat clasa nemtilor care au si ei o bocsa de cam aceleasi dimensiuni, insa cu o capacitate de doar 100 de tone.
Un alt campion este Gustav Hasenek din Targu Mures. Dupa o viata furtunoasa, in care a fost cam de toate, Gustav s-a apucat de croitorie si, in scurt timp, a devenit atat de priceput in ale insailatului, ca a batut recordurile locale de cusut perne si camasi. Aceasta a fost doar o etapa in devenirea sa intru fiinta. Pentru ca Gustav, ca orice artist, si-a propus alte teluri. El lupta pentru a deveni mai ceva decat Croitorasul cel viteaz. S-a apucat sa coasa de mana un fel de panza de altar. Probabil ca nici Michelangelo nu a procedat atat de meticulos in pictarea Capelei Sixtine. Oricum, el nu a doborat record dupa record, cum a facut Gustav. Nemultumit de provocare, croitorul nostru s-a apucat si a mai adaugat 20 de metri panzei care avea deja o lungime de 50 de metri. Asa a cusut el in total 70 de metri de panza, impungand acul, conform calculelor, de aproape 400 de mii de ori, timp de 124 de zile. Panza pe care a cusut-o Gustav se afla expusa in holul Teatrului National din Targu Mures si constituie una dintre mandriile orasului. O echipa de experti in cusaturi a masurat opera si a trimis dimensiunile, pentru omologare, Cartii Recordurilor.
Se poate spune, asadar, pe buna dreptate, nu numai ca avem si cei mai buni doctori, violonisti, studenti sau informaticieni, ci si mineri campioni sau croitori de cursa lunga. Si inca nu am intrat in competitiile internationale cu Hercule din Carpati, adica Daniel Puiu Stancu, zis Mudava. El se pregateste de zor sa devina cel mai puternic om din lume. Omul impinge zilnic numai cu picioarele tone de greutati si are circumferinta bustului de un 1 m si 45 cm. Sigur, astfel de recorduri nu folosesc la nimic, sunt gratuitate pura, insa nimic nu-l poate opri pe om sa se afirme, sa fie si el in Cartea Recordurilor. Destui romani spera sa construiasca din propria lor existenta nu o biserica, ci o adevarata Casa a Poporului. Dupa chipul si asemanarea celei in care se dau in stamba politicienii.N.C. Munteanu