Luminita GheorghiuUn film despre emigranti, inspirat de taranii din Oas
Daca tot n-am noutati despre mine in teatru, vreau sa va vorbesc putin despre o premiera pe care o astept cu nerabdare, o coproductie cinematografica franco-romano-germana - "Cod necunoscut", in regia lui Michael Haneke. Film apreciat in competitia de la "Cannes 2000", distins doar cu un premiu al BisericiiProtestante, desi un mare ziar francez il prognosticase ca posibil detinator al Palme dOr. Interpreta rolului principal, Juliette Binoche (premiata pentru interpretarea din "Pacientul englez"), face aici, dupa parerea mea, o creatie extraordinara. Intr-o secventa, joaca minute intregi in fata aparatului de filmat asezat intr-un metrou parizian, cu lume multa speriata. Eroina e agresata si scuipata de niste derbedei, iar prim-planul urmareste tot clocotul ei interior, stapanit cu greu ca sa nu explodeze. Rolul meu e modest, dar generos: sunt o romanca din Oas, ce trece granita clandestin, ca sa-si faca rost de bani si sa se intoarca in tara, dar nu gaseste de lucru si vinde ziare pe strazile Parisului - un fel de cersetorie mascata. Scenariul se inspira din viata unei familii de tarani din satul Certeze, familie intrata in conflict cu autoritatile internationale, pentru ca trecea granita clandestin. Surprinsa si expulzata, se reintorcea ulterior ca sa-si faca rost de bani sa-si construiasca in tara o casa. Am intalnit si eu asemenea disperati pe marile bulevarde ale Parisului, unde am filmat, si chiar la Cannes, pe croazeta, unde cativa cersetori plateau filodorma pentru "locul" lor. Cum va spuneam, astept cu nerabdare premiera romaneasca a filmului.
Ilinca Goia"Toamna se numara bobocii"
Tot ce am filmat o vara intreaga se va vedea acum pe postul televiziunii nationale in serialul "Roberta", in care eu sustin un rol dublu: doua femei asemanatoare ca infatisare, dar teribil de diferite pe dinauntru. Mai mult nu va pot spune, pentru ca v-as strica surpriza apropiatei premiere. Regizorul e un tanar talent, Vali Holtea, iar scenariul a fost scris de regretatul meu coleg de Institut, disparut recent, Felix Anton Rizea. In distributie - doar lume buna: Serban Ionescu, Vladimir Gaitan, Ilie Gheorghe, Doru Ana, Ilinca Tomoroveanu si Elena Sereda- actrita experimentata, cu care mi-a facut placere sa colaborez. Asa cum m-a bucurat colaborarea cu intreaga echipa si cu operatorul Liviu Pojoni, lucrand alaturi de fiul sau, Pojoni jr. Vacantei nu i-am smuls decat cateva zile, pe care le-am petrecut impreuna cu Dominic si cu baiatul nostru, Nichita, de-acum boboc la gradinita.
Olga-Delia Mateescu"O noua auditie pentru <<Medeea>>"
Nu-i vorba de o auditie a mea pentru rolul pe care l-am realizat candva in "Trilogia antica", regizata de Andrei Serban, ci de personajul Medeei, care mi-a inspirat o piesa cu titlul de mai sus, nominalizata de Ministerul Culturii pentru Premiul de Dramaturgie. Piesa va fi inclusa in cartea mea ce apare curand la Editura "Universalia" impreuna cu un amplu studiu despre trecerea prin timp a mitului tragic. Am ales acest personaj care-si sacrifica copiii, adica viitorul, pentru ca mi se pare ca ne aflam intr-un moment in care din inconstienta, nepasare sau disperare, ne sacrificam viitorul in toate sensurile. Incepusem repetitiile cu aceasta moderna Medee la Teatrul National, impreuna cu regizorul Silviu Jicman, dar totul s-a oprit din lipsa de fonduri. Nationalul bucurestean nu mai are bani nici sa-si achite nota de telefoane, asa ca trebuie sa ne cautam singuri sponsori. Si ce mult ar fi insemnat aceasta premiera, nu numai pentru mine, ci si pentru fetita mea, Irina, proaspat intrata la Liceul "Iulia Hasdeu"! Moartea sotului meu, actorul Eugen Ungureanu, disparut fulgerator in primavara asta, ne-a marcat pe amandoua profund.Alice Manoiu
Interviu De Buzunar
Razvan Mazilu"Am dansat Ciuleandra in interpretarea Mariei Tanase, bucurandu-ma de un mare succes"
- Din cate stiu, ai avut o vara bogata, plina de evenimente artistice...
- Intr-adevar, am si uitat de cand n-am mai avut o vacanta adevarata. Anul acesta, in luna iulie, am participat la Expozitia Mondiala 2000 de la Hanovra. Am dansat in pavilionul Romaniei. Faptul ca in pavilionul nostru aveau loc in fiecare zi spectacole de muzica, dans, folclor, il facea sa fie un spatiu viu, deosebit de celelalte pavilioane, in care prima tehnologia de ultima ora. In august, la invitatia Ministerului Culturii, m-am aflat in Grecia, la Salonic, la Festivalul International Balkan Square. Spatiul de dans a fost si de data aceasta unul special: un amfiteatru in aer liber. Acolo am dansat, printre altele, Ciuleandra, in interpretarea inegalabila a Mariei Tanase, bucurandu-ma de un mare succes. Ritmul trepidant al Ciuleandrei a fost insotit de aplauzele frenetice ale spectatorilor. A fost un festival plin de pitoresc, asa cum si l-au dorit organizatorii. Cel mai mult m-au impresionat dervisii din Turcia, care practicau un dans ritualic, rotindu-se ore in sir, pentru a intra, dupa cum se spune, in comuniune cu Allah. Iar la inceputul acestei luni, am avut sansa sa particip la workshop-ul international de dans contemporan, condus de coregraful britanic Russell Maliphant. Workshop-ul a avut loc la Bratislava, in Slovacia. A fost o experienta complexa, fiindca stilul de lucru al acestui interesant coregraf se bazeaza pe yoga si pe arte martiale. Trebuie sa spun ca deplasarea mea acolo nu ar fi fost posibila fara sprijinul Fundatiei "Pro Helvetia".
- In curand incepe stagiunea. Pregatesti ceva special?
- In stagiunea 2000-2001, voi relua la Teatrul National spectacolele "Jocul de-a Shakespeare" si "Dama cu camelii" (spectacol care se joaca din 1995), iar la Opera Nationala Romana - "Rosu si Negru", ultima premiera de balet a acestei institutii care, iata, include in repertoriul ei si lucrari moderne. Am fost onorat de invitatia Operei de a-l interpreta pe Julien Sorel, in coregrafia maestrei Alexa Mezincescu, pe muzica originala a tinerei compozitoare Livia Teodorescu. Este un rol important in cariera oricarui balerin, prin complexitatea si actualitatea lui. Ii invit pe cititorii revistei "Formula As" sa redescopere romanul lui Stendhal, printr-un spectacol apropiat de sensibilitatea epocii noastre. Satisfactiile mele profesionale nu sunt insa numai din sfera baletului. Luna octombrie imi aduce o alta bucurie, de data aceasta la Teatrul Odeon: premiera spectacolului "Fratii" de Sebastian Barry, regizat de Alexandru Dabija. "Fratii" se anunta un eveniment teatral deosebit, intr-un peisaj teatral prea sarac in superlative. Spectacolul, a carui coregrafie o semnez si in care chiar si dansez, beneficiaza de o distributie de exceptie: Mircea Albulescu, Constantin Cojocaru, Dorina Lazar, Rodica Mandache, Irina Mazanitis, Gelu Nitu, Serban Ionescu, Elvira Deatcu.
Tot la Odeon, voi incepe un proiect pe cat de frumos si de ambitios, pe atat de dificil. Este vorba de "Ingerul albastru" de Heinrich Mann, roman dupa care s-a realizat un film nu mai putin celebru, cu fascinanta Marlene Dietrich. Dificil este faptul ca trebuie sa obtinem drepturile de autor, in valoare de 3000 de dolari - suma, din pacate, uriasa pentru vistieria unui teatru. Pentru ca visele artistilor sa devina momente de fericire pentru public, ele trebuie cladite, la modul cel mai pragmatic, cu bani. Generozitatea unui Mecena va fi rasplatita prin miracolul care se naste pe scena, odata cu fiecare spectacol.Claudiu Ionescu