Cine n-are nemti sa si-i cumpereKlaus Johannis
Primarul Sibiului</b><b>"Vrem sa facem din Sibiu ceea ce-a fost candva. Un oras european, un avanpost al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana"
</b><b>Cea mai mare surpriza a alegerilor locale din vara a fost inscaunarea la Primaria Sibiului a unui german. Vestea a facut nu doar inconjurul tarii, ci si al lumii, dovedind ca romanii incep sa gandeasca nu cu picioarele, ci cu capul, punandu-si interesele personale inaintea politicii. Totul a pornit de la o banala intamplare: Forumul Democrat al Germanilor din Romania si-a desemnat candidatii mai mult formal, ca sa nu se spuna ca sta in afara procesului democratic. In consecinta, l-a rugat pe domnul inspector general de la Invatamant, Klaus Johannis, sa accepte candidatura pe un iluzoriu post de primar, iar pe lista de consilieri a avut nastrusnicia sa inscrie nu mai putin de cinci persoane (din cei sase sasi care, spun glumetii, mai traiesc in oras). Cand s-au aflat rezultatele, Forumul a avut un soc. Daca ar fi pus mai multi insi pe lista, ar fi iesit toti. Daca sasii din Germania ar fi avut dreptul sa candideze, si ei ar fi astazi membri ai Consiliului Municipal sau Judetean. Alegatorii sibieni au avut pur si simplu un "fix": alegem tot ce-i german! In "traducere": pe-ai nostri i-am vazut ce pot; sa incercam cu nemtii, poate vorbesc mai putin si muncesc mai mult. Asa a castigat profesorul de fizica Johannis, un tanar charismatic de 41 de ani, peste 70% (!) din voturi, intr-un municipiu care mai ieri era vatra unor partide politice importante. Aceasta preferinta surprinzatoare vorbeste de la sine despre noua orientare a electoratului din tara noastra, care se face simtita cam peste tot. Dar sa-l lasam pe primarul Sibiului sa vorbeasca, un primar in blugi si adidasi, cu manecile suflecate "a treaba", zambitor si neamt "de la mama lui"."Eu nu sunt <<strain>>. Aici m-am nascut, aici am invatat, vorbesc romaneste fara accent si sunt insurat cu o romanca" - Dupa rasunatorul dvs. succes, romanii din alte mari orase au suspinat cu amaraciune: ce pacat ca nu avem si noi nemti! Pastrand proportiile, ascensiunea dvs. aminteste de aducerea lui Carol I pe tronul Romaniei. Si atunci romanii se saturasera de politicianismul autohton, gasind potrivit sa aduca un strain pentru a stinge conflictele dambovitene. Sa se fi gandit sibienii la acest precedent? Cum va explicati, domnule Johannis, ca ati stricat atatea "jocuri" si ati ruinat sperantele unor politicieni de carton, sprijiniti de o infrastructura impresionanta?
- Simplu: m-am prezentat ca o alternativa la modalitatea clasica de a alege un primar. Fara sustinere de la centru, fara servituti fata de oamenii de afaceri locali, fara complexe. Am spus: acesta sunt eu si acestia sunt consilierii mei. N-am aparut la televiziune, n-am tinut discursuri sforaitoare, n-am mangaiat pe crestet copiii mici pe strada, in vazul lumii. Am mai spus: vrem sa facem din Sibiu ceea ce a fost candva. Vrem sa fie un oras european, un avanpost al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Apoi am spus: vom fi severi, vom da amenzi celor care nu pastreaza curatenia; vom stimula intoarcerea sasilor pentru a investi in oras. Vom intari legaturile cu orase din Germania si ne vom infrati cu unul dintre ele. Sibiul este singurul oras mare din tara care nu este infratit cu un oras german!
- Apoi ati spus ceva despre politicieni...
- Nu, n-am spus nimic despre nimeni. Am facut o campanie pozitiva. Am aratat doar ce vom face noi. Desigur, nu ne-a fost straina starea de spirit a sibienilor si a populatiei romanesti in general. Constatam ca romanii au pierdut oarecum increderea in partidele politice si nu e vina noastra, a sasilor. Cat despre comparatia cu marele regel Carol I, cred ca este o exagerare. In primul rand, eu nu sunt strain. Aici m-am nascut, aici am studiat. Vorbesc romaneste fara accent si sunt insurat cu o romanca, pe nume Carmen, profesoara de engleza.
- Totusi, oamenii au vazut "neamtul" din dvs. Au sperat ca veti aduce mai multa curatenie si ordine, mai multa seriozitate in institutia pentru care ati fost ales. Au sperat chiar ca ii veti aduce inapoi pe fostii lor compatrioti. Fiindca, se stie, romanii n-au privit niciodata cu bucurie plecarea sasilor. Dupa acest scenariu, peste patru ani ati putea candida cu succes si la presedintia tarii. Este adevarat?
- Nu cred ca ordinea si exactitatea ii definesc exclusiv pe germani. Si romanii pot fi seriosi si isi pot tine cuvantul dat. Cat despre presedintie, nu cred ca se va intampla acest lucru; eu nu pot parasi acest oras. Daca as fi putut trai in alta parte, ma duceam in Germania, la Wurtzburg, acolo unde traiesc parintii si sora mea."Va trebui sa alerg serios in urma propriului meu succes"
- Care a fost reactia familiei dvs. din Germania la aflarea vestii ca ati ajuns primarul orasului lornatal?
- Mi-au telefonat aproape plangand, felicitandu-ma si urandu-mi succes.
- Ce ecouri au fost in Germania, la nivel oficial si in presa?
- Am primit sute de telefoane, atat de la sasi sibieni, cat si de la germani pe care nu i-am cunoscut niciodata. Am fost asaltat de reporteri germani, dar si din alte tari occidentale. S-au publicat zeci de articole, s-a vorbit la radio si televiziune. Numele meu, al Sibiului si al Romaniei au fost pe buzele multor europeni in acele zile. Am primit sute de scrisori din toata Germania. Este o speranta si o insufletire din partea tuturor. Acest lucru ma obliga enorm si imi produce mari emotii. Va trebui sa alerg serios in urma propriului meu succes. Am constatat din partea tuturor o atentie sporita, dar lumea este deocamdata in expectativa. Totusi, sunt deja preocupari serioase din partea unor politicieni si oameni de afaceri din Germania. Ei spun ca, daca sibienii, 95% romani, au ales un sas in fruntea urbei, inseamna ca in mentalitatea lor s-a intamplat ceva, ca o schimbare de esenta s-a petrecut. Ca atare, revenirea in Sibiu a devenit o posibilitate care, vorba lui Caragiale, se poate.
- V-ati gandit la un program de intoarcere a sasilor la vetrele lor?
- Ca simbol, ar fi important ca sasii sa revina in masa la casele lor. Dar pe mine, ca primar, ma preocupa deocamdata crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii straine, fie germane, fie din alte tari. Am nevoie ca economia locala sa porneasca intr-un termen cat mai scurt. Vreau sa creasca veniturile la bugetul Primariei, caci sunt atatea de facut! De aceea, am apreciat ca este important sa "maarat" oamenilor, sa discut cu cat mai multi. Am fost in concediu in Germania si am intalnit foarte multi sasi interesati de Sibiu.
- Care au fost primele dvs. hotarari in calitate de primar?
- Am trecut, inca din prima zi, la regandirea sistemului de curatare a orasului; intr-o saptamana, s-au vazut deja primele efecte. Am demarat, tot din prima zi, infiintarea unui birou de informatii in turism, atat de necesar zonei (in momentul de fata e foarte greu sa obtii informatii, ca turist). Am redeschis vizitarii acel simbol al Sibiului, numit Turnul Sfatului - un monument de arhitectura de o mare valoare. Am pus in miscare si proiecte mai mari, pe termen lung, cum ar fi introducerea tramvaiului si renovarea infrastructurii (canal, apa, epurare). Am elaborat, in fine, un proiect de reamenajare pentru turism a statiunii Paltinis, aflata in parasire si degradare.
- Cea mai mare suferinta a orasului Sibiu este degradarea cladirilor vechi. Monumente unice in Europa stau sa cada la primul cutremur. Vizita printului Charles a dat oarecare sperante tuturor. Dar nu s-a mai auzit nimic despre proiectele sale. Care este situatia, domnule primar?
- Proiectul printului Charles viza mai mult cetatile sasesti. A vizitat Sibiul si i-a placut, dar interesul lui era pentru cetati. De aceea, nu stiu ce va face in viitor. Pentru restaurarea orasului, avem deja un proiect inceput si unul in negociere cu o societate tehnica finantata de Guvernul Germaniei. In cadrul acestui aranjament, se vor restaura circa 20 de cladiri valoroase din centrul orasului in urmatorii doi ani. Zilele trecute, am avut o discutie cu reprezentanti ai Fondului de Dezvoltare al Natiunilor Unite, care au fost foarte interesati sa contribuie la restaurarea Sibiului. Cred ca va iesi o colaborare foarte buna cu acest Fond."In viata politica romaneasca se arata zori noi"
- In Germania ati avut discutii cu oficiali si oameni de afaceri. Pana la ce nivel ati fost primit?
- Am discutat indelung cu d-na Susanne Kastner, presedinta Grupului Parlamentar Romano-German, presedinta Grupului Spd din Bundestag. In octombrie, cand vom sarbatori zilele Sibiului la Pavilionul Romaniei de la Hanovra, voi merge si la Berlin si voi cunoaste, cu sprijinul d-nei Kastner, o seama de ministri, parlamentari si oameni de afaceri de prim rang. In aceste zile, s-a aflat la Sibiu, cu ocazia Zilelor Culturii Bavareze, ministrul stiintei, cercetarii si artei al landului Bavaria, d-l Hans Zehetmair, care a promis sprijinul Guvernului Bavariei pentru proiecte culturale in Sibiu. Dupa cum vedeti, ceva se misca, anumite lucruri prind contur.
- Fara sprijin politic si fara "orientari de la centru".
- S-ar parea ca in viata politica romaneasca se arata zori noi. Castiga teren tehnocratii, oamenii tineri si de actiune, in defavoarea politicienilor de profesie. Ies in prim plan programele unor partide si nu aceleasi, si aceleasi figuri de lideri. Nu neg rolul determinant al partidelor intr-o democratie, dar oamenii doresc figuri noi si mai multa sinceritate chiar in sanul acestor partide. Prin aceasta, democratia se intareste si nu slabeste asa cum ne sperie unii.Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala