O zi in lumea unui culegator de plante medicinale</b><b>Victor Popa</b><b>"Pentru mine, timpul se-nvarte in jurul plantelor"
In satul Faget, toamna pune incet stapanire pe natura. Frunzele pomilor au inceput sa paleasca, cerul s-a facut mai albastru, lumina curge ca mierea peste pamant. Dar semnele anotimpului se vad mai ales prin gradini. Intins de-a lungul soselei care leaga Ploiestiul de Valenii de Munte, satul arde de atatea culori. E vremea verzei albastre, a funiilor rosii de ceapa, a dovlecilor portocalii... In acest peisaj mirific, dar banal totodata (toamna e la fel peste tot, nu-i asa?), traieste un om pentru care natura are alta insemnatate, iar anotimpurile au alte valori.Pe urmele bunicului, prin paduri
Victor Popa e un taran puternic la trup, rupt de munca, cu palme batatorite si o privire care se insenineaza "cand intalneste in cale plante de leac". La cei 56 de ani "batuti pe muche", se catara ca un tanar pe piscuri de munti, dupa plante mai rare, scormonind prin grohotisuri, dupa radacini. Plantele sunt viata lui...
"Mie, de mic mi-au placut plantele medicinale. Bunicul meu era doftor la el in sat - descanta si dadea oamenilor ceaiuri din plante alinatoare, ca sa-i indrepte din boli. Cand mergea dupa plante, ma lua cu el pe dealuri si prin paduri ca sa nu se plictiseasca. Si-mi arata cate o planta, imi spunea ce anume se foloseste de la ea, cum se prepara si la ce boli face bine. Cateodata, ma mai <<testa>>, intrebandu-ma pe nepregatite: <<Nepoate, ia zi-mi tu mie, la ce-i buna cutare planta?>> sau <<Mai tii minte ce-i folositor de la planta asta - radacina, frunzele ori florile?>>. Si ma privea cam rautacios cand nu stiam sa-i raspund... N-am tinut eu minte mare invatatura de la el, dar a reusit sa ma lege de plantutele astea pe viata. Mai tarziu, m-am instruit din carti cu planse. Asa am invatat fiecare planta, perioada optima de recoltare, modul de uscare si pastrare etc."
Ca dovada, nea Victor imi arata, spanzurate de jur-imprejurul holului, cateva specii de plante uscate, "recitandu-le" cu repeziciune denumirea stiintifica si utilizarea: "Asta-i Calendula officinalis, adica galbenele, o planta cu actiune antiinflamatoare, bactericida si cicatrizanta. Extern, se foloseste in tratarea plagilor cu puroi, a arsurilor si a ulceratiilor pielii. Sub forma de tinctura, cataplasme si bai, galbenelele vindeca acneea, eczemele si degeraturile. Intern, sub forma de ceai, da rezultate bune in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, dar calmeaza si durerile menstruale. Se recolteaza numai dupa ce s-a ridicat roua". Si tot asa, imi trece in revista iarba mare, nalba, rostopasca, napraznicul, coada-calului si multe alte plante, bucuros ca are cui sa-i impartaseasca invatatura de-o viata.Ograda din munti
Cand vine vorba de locurile de unde-si culege plantele, nea Victor devine un adevarat profesor de geografie. "Apoi, domnule, plantele le aduni de pe unde le-a lasat Dumnezeu - de pe pajistile de la ses, din fanetele de deal, din padurile de munte. Uite, eu umblu mai tot timpul, ca stiu exact cand vine vremea fiecareia si unde sa le gasesc. Pentru ca trebuie sa stiti un lucru: daca nu respecti perioada de recoltare, poti sa-ti pui plantele in vaza, ca ornament, ca n-au putere de vindecare. Cele mai multe dintre ele le caut pe munti, ca acolo-s mai ferite, saracutele, de poluare. Cunosc muntii astia ca pe ograda mea. Uneori, plec de-acasa cu noaptea-n cap, cu bidonul de apa si traista de merinde pe umar, si-apuc pe cararile de munte la prima geana de lumina, fiindca unele plante trebuie culese imediat dupa ce se scutura de roua, iar pana ajungi sus, in zavoaie, dureaza cateva ore. Niciodata nu-mi iau cu mine mai mult de-un sac, ca lacomul n-are noroc. Si asa, inarmat cu o lopatica de infanterist si cu un tarnacop mai micut - cu care ma mai ajut si la catarat, ca alpinistii - incep a urca spre poienite si piscuri, cu ochii dupa planta pe care o caut. Da, eu nu recoltez decat cate o singura planta. Daca plec, de exemplu, dupa napraznic, chiar daca mai gasesc in drum si alte plante, nu le culeg. Adun numai napraznic. Nu le amestec, Doamne fereste! Cel mai greu se recolteaza ghintura, care creste numai in tinutul alpin, la inaltimi mai mari. Ca sa ajung la ea, ma catar cu tarnacopul, ma tin de pietre si ma agat de ierburi, dar dupa ce o culeg am asa o satisfactie, ca-mi merge la suflet. Dupa aceea incepe chinul, ca-i greu de urcat, dar si mai greu de coborat. Pai, inchipuiti-va cum e sa cari un sac de vreo 20 de kilograme cand cobori de pe munte. Eu leg bine sacul la gura, apoi mi-l leg cu o sfoara de brau si-l tarai dupa mine. Numai ca uneori o mai ia la vale de-a berbeleacul si, daca ma prinde pe picior gresit, ma trage dupa el. Mai cad, imi mai zdrelesc un cot sau un genunchi, dar n-are a face: tot plantele mele ma lecuiesc.
Cand merg prin padure, am impresia cateodata ca plantele ma cheama sa le iau si pe ele, daca din greseala nu le-am observat. Ma abat din drum fara motiv, merg vreo 20-30 de metri, si peste ce dau? Tocmai plantele pe care le cautam! Dumnezeu stie ce-o fi asta, dar de multe ori mi s-a intamplat... E, cumva, un soi de comunicare... Parca firisoarele astea plapande vorbesc cu mine. Asa de mult le-am indragit, ca le iubesc ca pe propriii mei copii."Leacuri de viata lunga
Pe nea Victor il cunoaste multa lume. Din 1986 si pana prin 1995 a vandut plante in Obor, la Bucuresti, si toti il cautau, fiindca-l stiau om serios. "Cand vindeam plante in Obor, de toate aveam. Clientii preferau sa-si procure plantele dintr-un singur loc, asa ca era aglomerat tot timpul in fata tarabei mele. Ma cauta lumea dupa numarul de la taraba, ca toate erau numerotate. Numai ca atunci cand nu ma puteam duce, fiind plecat la cules plante, veneau altii si-si puneau marfa pe taraba mea. Iar daca-i intreba cineva unde sunt eu, ei spuneau ba ca-s frati cu mine, ba ca-s fiii mei (in functie de varsta), dar ca plantele-s ale mele. Si lumea cumpara... Pacat ca-s multi sarlatani printre cei ce se ocupa de plantele medicinale. Unii cunosc plantele, dar nu stiu cand sa le recolteze sau cum sa le usuce si vand oamenilor pleava uscata. In astfel de plante nu gasesti nimic bun. Altii - si mai grav - nici macar nu cunosc plantele. Tin minte ca odata a venit o doamna la Obor si l-a intrebat pe cel care vindea langa mine daca are flori de filimica. <<Nu>>, a raspuns acesta. Am ramas uluit, fiindca avea pe taraba o cutie mare, plina cu filimica. N-am rezistat si l-am intrebat: <<Nene, dar acolo ce ai?>>. <<Galbenele, dom le, ce, nu stii atata lucru?>>, imi zice. <<Ei, afla mata ca filimica si galbeneaua-s una si aceeasi planta si ca-n popor galbenelele mai sunt botezate in vreo alte patru feluri!>>, i-am retezat-o. A tacut, iar doamna si-a cumparat plantele de la mine. E pacat pentru oameni, ca doar nu-si cumpara plante asa, de moft, ci pentru ca sunt bolnavi. Si vin unii si-i pacalesc cu nerusinare... Mare pacat!"
Cand a parasit Piata Obor, nea Victor Popa si-a facut firma acasa, la Faget, si a inceput sa-si extinda activitatea. "M-am apucat sa fac tincturi si macerate din pulberi de plante in ulei, le-am combinat cu ceaiurile, le-am recomandat bolnavilor din familie si am vazut ca tratamentul merge, domnule. Mai mult, am citit eu odata, mai demult, despre o planta nemaipomenita: chaparal. Nu stiam cum sa fac rost de ea, ca nu creste pe la noi, ci tocmai in America, prin California. Dar cu tehnica asta moderna, cu Internet-ul asta, fiul meu a reusit s-o comande si de atunci primesc o data la cateva luni cate-un pachet cu chaparal uscat. E scumpa tare pentru noi, dar adaugata in retete, alaturi de plantele autohtone, face adevarate minuni. Si are un miros... pfiu! Ia, numai miroase dumneata tinctura asta..."
Tratamentele lui nea Victor, dupa cum el insusi afirma, acopera o patologie importanta - eliminarea calculilor biliari si renali ("inclusiv de la basica udului"), bolile stomacale (ulcer gastric si duodenal), probleme dermatologice (alergii, urticarie, eczeme, psoriazis), reumatism, diabet, boli renale, boli circulatorii (arterita, hemoroizi, ulcer varicos), ciroze hepatice, chiar si cancer (stomacal, pulmonar, mamar, uterin, de colon, de piele). "Tratamentul pentru pietrele de la fiere si rinichi dureaza doar 5 zile. Am facut o doza concentrata, care curata tot ce intalneste rau in cale: topeste pietrele, scoate nisipul si malul din basica udului. Daca bolnavul are pietre mai mari, repeta tratamentul. Dupa a doua cura, poate sa se duca la orice ecograf, ca nu-i mai gaseste doctorul nimic. Diabetul se vindeca mai greu - tratamentul trebuie urmat patru luni de zile, alaturi de o dieta foarte stricta. In bolile grele (in cancer si ciroza hepatica), tratamentul dureaza circa doua luni, dar se repeta periodic daca tumora nu se resoarbe."*
Cu toate ca vine toamna, nea Victor se pregateste de treaba. "Nu am timp sa stau niciodata. Primavara inseamna cules de muguri si flori. Vara culeg plante de munte, de pe inaltimi. Toamna-i anotimpul florilor de camp si al plantelor medicinale din fanete. Iarna, pana sa dea inghetul cel mare, e vremea radacinilor si al vascului. Pentru mine, timpul se-nvarte in jurul plantelor. Daca ar fi sa-mi fac o <<agenda de lucru>>, ea ar arata cam asa: ianuarie inseamna vasc; februarie - muguri de plop negru; martie - muguri de brad si de pin, potbal, captalan; aprilie - ruscuta, scoarta de stejar, crusin, tataneasa, musetel, cerentel; mai - saschiu, soc, paducel, troscot, trei-frati-patati; iunie - zmeur, frunze de mesteacan, frunze de coacaz negru, pufulita; iulie - salcam, ventrilica, urzica, talpa-gastii, sovarv, cretisoara, roinita; august - catina alba, afine, napraznic, tintaura, sanziene, coada-calului, galbenele; septembrie - macese, ienupar, unguras, sunatoare, rostopasca, nalba; octombrie - maturice, valeriana, obligeana, ghintura; noiembrie - spanz, iarba-mare, untul-pamantului; decembrie - radacina de iarba mare, de tataneasa si captalan."
Daca aveti nevoie de plante de leac rare si curate, cautati-l pe nea Victor Popa in satul Faget, la nr. 4, com. Gura Vitioarei, judetul Prahova. Pe partea stanga a soselei ce serpuieste spre Valenii de Munte veti vedea o firma mare, pe care scrie simplu: Plante Medicinale. Sunt bune, provin din zone nepoluate si-s culese cu multa dragoste. Totusi, fiindca nea Victor nu prea sta multa vreme pe acasa, ar fi mai bine sa-l cautati inainte la telefon (044/28.52.54), dupa ora 20.30.Florentin Popa