Editorial

Redactia
Romania intre Statul de drept si Statul-Mafie. Controversa privind natura crimei comise impotriva liderului sindical iesean Virgil Sahleanu scoate in evidenta cateva dintre particularitatile autohtone ale perioadei de tranzitie. Era sa scriu "ale perioadei de tranzitie catre democratie", dar tocmai a...

Romania intre Statul de drept si Statul-Mafie

Controversa privind natura crimei comise impotriva liderului sindical iesean Virgil Sahleanu scoate in evidenta cateva dintre particularitatile autohtone ale perioadei de tranzitie. Era sa scriu "ale perioadei de tranzitie catre democratie", dar tocmai aici este buba. De fapt, inca nu stim incotro se indreapta Romania! "Crima este ultima solutie politica de guvernare a domnului Emil Constantinescu si a camarilei sale!", acuza vicepresedintele Pdsr, Dan Ioan Popescu. Este o declaratie cu valoare pur electorala, care nu se poate dovedi in instanta. Graba ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, de a gasi vinovatii in cazul asasinatului de la Iasi a fost prin ea insasi o dovada ca autoritatile nu au fost implicate. Numai ca presa a intrat imediat la idei in momentul cand cel mai eficient ministru de interne din perioada postcomunista (si cel mai cinstit de vreo suta de ani incoace) s-a grabit, de asemenea, sa respinga speculatiile cu privire la natura politica a acestui asasinat. Suspiciunea nu este insa doar o caracteristica a presei, ci si a modului in care gandeste o parte importanta a populatiei Romaniei, fie ca este vorba despre elite sau masele populare. Iar motive de suspiciune sunt sute cand vine vorba despre autoritatile statului. Dincolo de controversa electorala cu privire la asasinarea lui Sahleanu, exista insa un aspect profund al problemei. Ceea ce s-a intamplat la Iasi nu este un simplu incident izolat. De aproape unsprezece ani, Romania se zbate sa iasa dintr-o zona gri, care nu este insa doar cea dintre Nato si fostele state comuniste membre ale Pactului de la Varsovia. Romania se zbate sa iasa din imensa zona gri dintre democratiile liberale occidentale, bazate pe Statul de drept, si fosta zona comunista, unde Statul-Mafie face legea.
Cu cat mergi mai spre Rasarit, cu atat este mai puternica influenta si chiar controlul criminalitatii organizate asupra parghiilor Puterii. Largi aliante intre fostii lucratori ai politiilor politice totalitare comuniste, ofiteri din trupele speciale, bandele mafiote si fosta nomenclatura comunista au condus la luarea in control a economiei, comertului, turismului, activitatii bancare. Nu mai este vorba doar de retelele de trafic de droguri, armament, proxenetism, ci de detinerea controlului asupra celor mai importante ramuri ale economiei normale. Estimarile specialistilor cu privire la situatia din Federatia Rusa apreciaza ca aceste complexe grupari criminale au in proprietatea lor intre doua treimi si trei sferturi din intreaga economie. In paranteza fie spus, iata de ce am avertizat de atatea ori asupra pericolului de a permite patrunderea in tara noastra a investitorilor capitalisti rusi (ucrainieni, moldoveni, ceceni etc.) sau chiar chinezi. Cele mai multe asemenea initiative sunt mafiote. Pentru a masca natura profund ilegala a activitatilor mafiote, grupurile cu pricina au infiintat adevarate armate si servicii secrete particulare paralele. Se stie de multa vreme ca majoritatea firmelor particulare de securitate sunt de fapt controlate de gruparile mafiote, care au legaturi oculte cu partide politice de la Putere si din Opozitie, cu serviciile secrete oficiale, cu puterea politica in general. Marea problema in Rasarit este legata de impartirea zonelor de influenta.
Periculozitatea acestor firme este cu atat mai mare, cu cat legislatia este mai permisiva. Ele pot face orice, atata vreme cat legea nu le interzice sau sanctioneaza. De fapt, aceasta este marea problema a Romaniei de zece ani incoace - absenta Statului de drept. Cu cat sunt mai putine legi sau cu cat ele sunt mai putin aplicate, cu atat activitatile grupurilor mafiote sau ilegale sunt mai libere, mai nestingherite. La lipsa lesiglatiei se mai adauga si faptul ca Politia si Justitia nu isi fac adesea datoria asa cum trebuie, asa cum legea ar impune. Afirmatiile ministrului de interne, privind presiunile politice exercitate anul trecut pentru a nu fi modificata Legea de organizare si functionare a societatilor de protectie si paza, scot in evidenta natura politica si mafiota a intereselor din jurul acestor firme. Anul trecut, in ianuarie 1999, in timpul celei de-a cincea mineriade, cand Miron Cosma si ortacii sai veneau catre Bucuresti, in Capitala ii astepta o adevarata armata particulara, de vreo 5000 de persoane, alcatuita din personalul catorva mari societati particulare de protectie si paza, pregatita sa intervina pentru a da jos Puterea. Conduse de fosti ofiteri superiori din Securitate, Sri, Spp, din Armata, din Serviciile de informatii si contrainformatii ale armatei, din trupele speciale antiteroriste, angajand o multime de "baieti de cartier" sau proveniti din bandele mafiote, delincventi, aceste servicii private de protectie si paza servesc pe oricine le plateste. Sunt mercenari care nu se dau in laturi de la nimic, iar crima de la Iasi este doar un accident de parcurs. Cand minerii veneau la Bucuresti pentru a dobori puterea aleasa in noiembrie 1996, prin alegeri libere si corecte, avea loc o incercare de atentat impotriva democratiei si a Statului de drept, nu numai asupra celor aflati temporar in fruntea tarii. Serviciile de informatii au stiut tot timpul cine au fost cei care i-au instigat pe mineri si cine a angajat firmele particulare, dar nu s-a facut nimic de atunci incoace.
Afirmatiile vicepresedintelui Pdsr fac abstractie de faptul ca presa a cerut reglementarea activitatii firmelor de protectie si paza inca de pe vremea cand era Iliescu - presedinte, Vacaroiu - premier, Taracila - ministru de interne, Magureanu - director Sri, iar Dumitru Iliescu - sef la Spp (sa fie oare o intamplare ca ultimul are una dintre cele mai puternice asemenea firme?). Se impune ca functionarea acestor firme de protectie si paza sa fie de urgenta reglementata legal, ca principalele institutii de siguranta nationala si ale Statului de drept (Sri, Spp, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei) sa-si dea avizul si expertiza asupra unei ordonante de urgenta a Guvernului (care va trebui aprobata cat mai repede de Parlament). In felul acesta, se va restrange in mod serios posibilitatea ca mafiile si grupurile oculte de interese financiare sa isi infiinteze armate paralele si servicii de informatii ilegale. Dar asta nu va scoate complet Romania de sub amenintarea Statului-Mafie si din zona gri. Poate ca acum vor intelege si nationalistii extremisti sau cei cu o exagerata mandrie nationala de ce Occidentul nu este fericit sa ne deschida in mod neconditionat usile, sa ne acorde dreptul de libera circulatie. Fara vize, toate aceste grupari criminale sau aflate la limita legalitatii si-ar extinde activitatea in Occident si nu s-ar sfii sa colaboreze cu firmele particulare de paza si protectie din Orient, pentru a-si extinde retetele de crima organizata si de jaf in tarile prospere. Statele occidentale de aceea se numesc democratice pentru ca apara interesele cetatenilor, ale popoarelor, le feresc de amenintarile din interior si din exterior. Prin urmare, intarirea Statului de drept in Romania nu este doar o chestiune de interes national, ci de interes european. Daca nu o vom face, vom ramane tot "la Portile Orientului".Dan Pavel