Laurentiu Ulici
Presedintele Uniunii Scriitorilor"Acum, mai mult ca oricand, intelectualul ar trebui sa iasa in fata, sa lupte, sa dea exemplu"
"Doar marile catastrofe ne apropie"
- V-ati exprimat, in mai multe randuri, parerea despre mediocritatea si proasta tocmire a clasei noastre politice. Una din explicatii ar fi si faptul ca ea este lipsita de sprijinul adevaratilor intelectuali care, cu mici exceptii, se tin deoparte de viata cetatii. De ce? Cum se explica apatia lor in aceste momente de reasezare a istoriei?
- Intr-o societate normala, democratica, intelectualul poate sa stea pe margine, urmandu-si vocatia si talentul. Nu e si cazul nostru. Acum, mai mult ca oricand, intelectualul ar trebui sa iasa in fata, sa lupte, sa dea exemplu, asa cum s-a intamplat in 1848 sau la Marea Unire. Din pacate, acest lucru nu este inca posibil. Din pricini greu de lamurit, intelectualul se dovedeste a fi o persoana defensiva si ezitanta. Si mai grav e faptul ca el pare sa-si fi abandonat menirea lui din totdeauna - aceea de a fi formator de opinie. Probabil, dezgustul e prea mare, intelectualii alegand calea cea mai nepotrivita de raspuns: retragerea. La asta se adauga cumplita dezbinare, incapacitatea profunda de a se solidariza. Asa cum se intampla la noi, doar marile catastrofe si evenimente negative ne apropie. Suntem, adeseori, propriii nostri dusmani. Putini stiu ca nu avem un Premiu Nobel chiar din vina noastra. Cazul Blaga este elocvent. Propus fiind de Vintila Horia, care tocmai luase un alt premiu de prestigiu la Paris, Blaga a iesit din joc. O turnatorie abjecta, pusa la cale in tara, l-a transformat pe Vintila Horia in legionar si astfel a fost compromis in ochii Occidentului. Invidia si dezbinarea au facut tot timpul cariera la noi. Credeti ca intamplator marii nostri scriitori s-au impus Europei abia dupa ce au parasit Romania? Cati creatori sunt recunoscuti peste hotare si la noi sunt injurati, minimalizati, dispretuiti chiar? E suficient sa luam cazul lui Adrian Marino, un teoretician de talie europeana, dar marginalizat tocmai la el acasa. De ce orice initiativa a unui grup de intelectuali trebuie sa primeasca replica si contra-actiunea altuia? De ce, aparand Gds-ul lui Plesu si Liiceanu, s-a infiintat imediat grupul lui Eugen Simion - "Romania de maine"? De ce Memorialului de la Sighet al Anei Blandiana si al lui Romulus Rusan i s-a opus imediat o alta initiativa a lui Ciuceanu? In loc sa ne unim fortele, ne inabusim reciproc, in numele unor interese si orgolii marunte."Ungurii au un fond de promovare a culturii nationale de 1 miliard de dolari"
- Oare absenta intelectualilor din linia intai nu se explica si prin lipsa de sprijinire oficiala a culturii, lasata de toate guvernele post-decembriste pe post de Cenusareasa? Avem colegi care traiesc din pensii de 500.000-600.000 de lei...
- Se invoca mereu lipsa banilor, dar realitatea este alta. Nu ma deranjeaza suma mica alocata Ministerului Culturii. Ma nelinisteste, in schimb, procentul: 0,3% din Pib. Este ridicol, este jignitor de putin. Franta aloca 1%, in conditiile in care cultura dispune de o lege a sponsorizarii infinit mai buna, de importante fonduri locale. La saracie, se adauga stilul haotic si dupa ureche cu care este tratata cultura la nivelul ambasadelor. Credeam ca venirea lui Plesu la Externe va limpezi situatia. M-am inselat. Centrul Cultural de la Roma s-a redus doar la gestionarea unor burse scolare. De la disparitia regretatului Marian Papahagi nu s-a mai facut nimic. Ministerul nu s-a obosit nici macar sa numeasca un nou director. Pur si simplu, nu inteleg. Cum se explica politica culturala deosebit de activa a Frantei sau a Italiei in Romania? Ce interese pot avea intr-o tara atat de mica precum a noastra? Ungurii au un fond de promovare a culturii nationale de 1 miliard de dolari. La noi, centrele culturale din strainatate au devenit o sinecura, o plata politica. Sunt locuri in care nu se intampla nimic. Uniunea noastra a propus liste cu scriitori care sa intre in diplomatie. Din aceasta lista avansata Cotroceniului, doar doua propuneri au fost adjudecate: Grette Tartler in Danemarca si Mihai Zamfir in Portugalia. E foarte putin, chiar daca mai putem gasi scriitori in diferite functii diplomatice: Vasile Popovici, Carmen Firan, Coriolan Babeti, Eugen Serbanescu sau Stelian Oancea. Cine sa faca promovarea culturii daca nu oamenii de cultura? La Paris, de pilda, in lipsa unui Ion Pop sau Horia Badescu, actiunile culturale (atatea cate sunt) se adreseaza romanilor traitori in Franta, cand, de fapt, problema e sa fim cunoscuti de francezi. Am propus-o ca directoare a centrului pe excelenta poeta Magda Carneci, dar ce folos, ministerul vrea sa promoveze doar diplomati de cariera. Ignoram astfel experienta dintre cele doua razboaie, cand scriitorii s-au dovedit buni profesionisti. Ne trebuie in primul rand o strategie. Ce vrem, de fapt, cu aceste centre? Fara un proiect solid, ele vor ramane un fel de hoteluri, locuri de popas pentru unii romani din tara. In ce priveste suferinta materiala a majoritatii colegilor nostri, situatia este, intr-adevar, de o tristete fara egal. Din statistica noastra rezulta ca 500 de scriitori traiesc la limita subzistentei. Asa saraca cum e, Uniunea ii ajuta. Lunar se acorda zeci de milioane de lei ajutor social nerambursabil. Mai acordam la aproape 100 de scriitori ajutoare alimentare si chiar medicamente. Din pacate, mai mult de atat nu putem. Zbaterea noastra e pe alt plan - cel legislativ, de pilda, facand presiuni ca Ministerul Protectiei Sociale sa asimileze corect pensiile scriitorilor si acestia sa nu mai fie incadrati la liber profesionisti, cu o pensie minima pe economie. Sunt multe de facut, inclusiv un sistem de premii, mult mai consistent material, capabil sa relanseze ierarhiile valorice si emulatia. Actualmente, un asemenea premiu nu depaseste 1000 de dolari. Bine ar fi sa egaleze macar Premiul pentru Excelenta in Cultura, care ajunge la 50.000 de dolari."Romaniei nu i se potriveste in momentul de fata o guvernare de stanga"
- Facem ce facem si tot la bani ne intoarcem.
- Va contrazic. Mult mai important e sa fii activ, sa construiesti un sistem cultural sanatos. Am propus, de pilda, ca centrele culturale din tara si casele memoriale sa-si schimbe destinatia, sa se transforme in biblioteci nationale tematice. La Ipotesti sa fie centrul de studii eminesciene. La Prislop - o biblioteca nationala de proza. La Falticeni - o biblioteca nationala de critica. Culmea e ca nici nu costa mult. Asta-i nebunia. Pentru Ipotesti, am asteptat zece ani, pana ce, in sfarsit, l-am convins pe Caramitru. Zece ani este enorm, dar, finalmente, a meritat sa astept.
- Sa revenim la politica. Cum vedeti rezultatul alegerilor din toamna? Ce primejdii ne mai asteapta? Cand o sa ne castigam si noi normalitatea politica?
- Sincer sa fiu, sunt foarte ingrijorat. Judecand dupa ultimele sondaje, nu ma sperie atat venirea stangii la putere, cat faptul ca vom avea o opozitie foarte slaba, inexistenta aproape. Fara a dramatiza inutil, stiu ca toate dictaturile au aparut asa: pe un grav dezechilibru al fortelor politice. Oricum, bine nu va fi. Romaniei nu i se potriveste in momentul de fata o guvernare de stanga. Acum, ar fi momentul pentru liberalismul autentic, pentru o politica ferma de dreapta. Chiar daca sondajele ma contrazic, raman iremediabil optimist. Se va vedea, nu peste mult timp, justetea politicii Guvernului Isarescu, faptul ca Pntcd a fost diabolizat cu premeditare, ca - in ciuda unor greseli - s-a facut reforma in Romania, ca, in sfarsit, economia va incepe sa functioneze.Sorin Preda
Fotografii de Emanuel Tanjala
"Bran 2000"
Intalnirea branenilor de pretutindeniDragostea pentru plaiurile Branului, mandria apartenentei spirituale la acest colt de rai romanesc ne-au indemnat sa va invitam la:Intalnirea De Suflet A Branenilor De Pretutindeni Si A Prietenilor Lor
•Sambata, 12 august, orele 10.00, la Hanul Bran.
•Duminica, 13 august, orele 10.00, in comunele natale ale participantilor.
Cu nespusa bucurie si dragoste va asteapta Branul incarcat de legenda, Castelul Reginei Maria, simbol al istoriei noastre, Branul traditiilor mocanesti, cu dascalii si preotii sai, cu memoria generalului Traian Mosoiu, a lui Sextil Puscariu, a Silviei Popovici si a lui Radu G. Teposu, Branul celor care si astazi duc faima acestui pamant binecuvantat de Dumnezeu.Presedinte de onoare, prof. univ. dr. ing. Nicolae Bos
Presedinte, jurist Emil Stoian