Mica enciclopedie As

Redactia
Mica Enciclopedie As. Ecologie culturala. Constiinta istorica romaneasca in pericol -. Manualele De Istorie. Adio, strabune ziduri!. In degringolada numita indeobste "tranzitie", se deruleaza si reforma invatamantului. Semnul vizibil al acesteia, stim bine, a fost inceperea anului scolar la 1 septembrie...

Mica Enciclopedie As
Ecologie culturala

Constiinta istorica romaneasca in pericol -
Manualele De Istorie
Adio, strabune ziduri!

In degringolada numita indeobste "tranzitie", se deruleaza si reforma invatamantului. Semnul vizibil al acesteia, stim bine, a fost inceperea anului scolar la 1 septembrie: fara sa se stie, fie si aproximativ, care sunt profesiile necesare viitorului, cu programe scolare anapoda intocmite, fara cataloage, fara manuale.
Spre dezamagirea generala, predarea istoriei nationale a fost exilata doar in clasa a Xii-a (in clasele a Ix-a, a X-a, si a Xi-a se studiaza istoria universala).
Surpriza a fost si mai mare atunci cand am consultat programa pentru predarea istoriei romanilor: aproape patru milenii de istorie, de la traci si pana la 1711 (instalarea domniilor fanariote), se predau in doar opt (8!) ore. Generatiile viitorului nu vor mai sti nimic despre traci, despre geto-daci, despre viteazul Dromihete, despre marele rege Burebista sau despre regele-erou Decebal. Adio, strabune ziduri ale Sarmizegetusei: numele tau nici macar nu este pomenit! Romanii viitorului nu vor sti nimic despre moartea lui Gelu sau a lui Litovoi, nu vor auzi de Posada, nici de Rovine, de Razboieni sau de Calugareni. Nu mai avem Campia Libertatii de la Blaj, iar Unirea de la 1859 sau Razboiul de Independenta abia daca sunt amintite, cu multe rastalmaciri.
Urmand o astfel de programa, surpriza cea mai dezagreabila a fost aparitia primului dintre cele trei manuale optionale pentru clasa a Xii-a, care are drept autori pe Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Liviu Tarau si Virgil Tarau, sub coordonarea lui Sorin Mitu. Niciodata, categoric niciodata nu s-a comis un mai grav si mai fatis atentat la constiinta istorica a natiunii romane.
Cred ca trebuie sa ma explic. 1+1=2 si la Moscova, si la Budapesta, si la Sofia, si oriunde. Daca vorbim despre zoologie, un caine are tot patru picioare, oriunde. Electronul ramane electron pe orice meridian al lumii. Istoria nationala insa, ei bine, acest obiect de studiu este cu totul altceva: are menirea sa formeze constiinta istorica, constiinta de sine a unei natiuni. Si, cum de nu, inclusiv constiinta istorica, constiinta de sine a unei minoritati etnice, in raporturile ei istorice cu natiunea pe pamantul careia traieste. Nu ma refer, desigur, la cartea de istorie care apare in librarii si unde istoricii argumenteaza, bine sau nu, un eveniment sau un proces istoric. Putini cumpara astazi astfel de carti. Si mai putini le citesc. Aici aduc in discutie manualul de istorie. Echilibrat si bine structurat, acesta trebuie sa fie unul singur in toate scolile din Romania, indiferent de limba in care s-ar preda. Manualul ramane cartea de capatai a cunoasterii istoriei Romaniei pentru toti cetatenii, indiferent de etnie. Vreau sa fiu bine inteles: in cele trei decenii de cand slujesc invatamantul, am propovaduit iubirea de tara si de neam, dar si toleranta religioasa si etnica. A renunta la adevarul istoric pentru a nu deranja pe cei ce nu sunt de acord cu devenirea noastra istorica ar insemna sa-i spunem: nu-i nimic ca mi-ai dat in cap, eu sunt vinovat ca nu m-am putut feri! Adica: mai da-mi una, poate ca ma voi putea feri! Adevarul istoric trebuie spus viitorilor cetateni nu agresiv, nu intolerant, nu injurios, ci intreg si drept, cu calmul si hotararea pe care ni le dau drepturile noastre milenare.
Categoric, indeosebi scolile maghiare vor opta pentru asa-zisul "manual". Iar cetatenii romani de etnie maghiara vor spune romanilor romani: pai, voi ati scris asa, in manualele de istorie!
Grav, deosebit de grav este faptul ca facatorii zisului "manual" preiau intocmai tezele istoriografiei roesleriene si revizioniste maghiare. In paralel, tot ceea ce a fost bun, frumos si maret in trecutul nostru este rastalmacit, minimalizat sau, pur si simplu, acoperit de tacere. Ca sa fiu crezut si inteles, voi cita textele din "lectiile" insailate de facatorii "manualului". Fiindca am incredere in cunostintele de istorie ale cititorilor si, spre economie de spatiu, voi comenta cat mai putin citatele!Exercitiu de imaginatie: etnogeneza

Iata, la pag. 8, citim cu stupoare: "Istoricii stiu foarte bine ca originea tuturor popoarelor este incerta...". In continuare, se vorbeste despre "povestea originilor romanilor...". Citim titlul "lectiei" a doua: "Cum isi imagineaza romanii originea poporului lor". Si continua spunand ca teoria originii daco-romane este "in pofida naivitatii ei", la fel "ca orice mit al originilor" (pag. 10). Din "lectia" a treia, "Etnogeneza si constiinta identitara", aflam ca stramosii nostri se intrebau "cine suntem noi?". Si n-am aflat decat "datorita strainilor care au avut un rol important in procesul de formare a unei constiinte identitare romanesti". Intre secolele al Viii-lea si al Xiii-lea, romanii nu sunt un popor, sunt doar "o populatie vorbitoare de limba romaneasca" (pag. 12). Domnilor facatori ai "manualului", noi stim cine suntem. Aici ne sunt mormintele stramosilor traci, mormintele ramurilor geto-dace si mormintele daco-romanilor, care devin popor in secolul al Vii-lea, cu mult inainte de a veni migratorii, care nu-si cunosc mormintele decat de un mileniu. Atunci cand ne-au calcat strainii si ne intrebau cine suntem, noi le raspundeam cu mandria statorniciei vechimii: "Romanus sum". Noi nu ne imaginam, n-avem nevoie de mituri, nici de povesti. Noi stim! Cand e vorba despre formarea statelor feudale romanesti, urmeaza iarasi o lectie lalaita, din care reiese ca, fara regalitatea maghiara si fara negustorii straini, acestea nu s-ar fi intemeiat. Iar voievodatele lui Menumorut, Gelu si Glad, "care ar fi existat... la data venirii ungurilor", n-au existat pentru ca "istoricii din vremea respectiva obisnuiau sa amestece adevarul cu fictiunea".
Apoi, aflam ca regalitatea maghiara ducea "o politica de combatere a ortodoxiei" doar pentru ca "lucrul cel mai important era apararea si extinderea credintei sale catolice". Inexact, falsificati adevarul: politica de catolicizare avea ca pas urmator maghiarizarea! In lipsa maghiarilor nascuti, s-ar fi multumit si cu maghiarii "facuti". Stiti voi cati romani ortodocsi au fost prigoniti si au pierit sub sabia regilor si calugarilor catolici? Transilvania este acum romaneasca pentru ca a fost si a ramas ortodoxa!"Opozitia" de la Posada

Dar, sa revenim: despre Basarab I nu gasim in manualul cu pricina decat o fraza, iar despre Posada - nici un cuvant. Doar in pagina urmatoare este o imagine a luptei de la Posada, dar cu un text explicativ care spune ca infatiseaza "opozitia dintre cavalerii occidentali maghiari si ostasii pedestri romani" (pag. 9). In acelasi spirit, este redata si o imagine a "Sfantului Ladislau al Ungariei", care in textul explicativ (de trei ori mai intins decat cel rezervat lui Stefan cel Mare) e prezentat drept "cavalerul occidental aparator al crestinatatii" (pag. 17). Din necurmata lupta a romanilor pentru independenta in Evul Mediu, manualul cuprinde o singura fraza, plina de umila resemnare: "Intrand in conflict cu vecinii mai puternici, Polonia, Ungaria sau Imperiul Otoman, voievozii vor incerca sa se apere dupa care vor intra in relatii de vasalitate cu suveranii respectivi" (pag. 26). In spiritul dreptatii uitate, cei care au intrat in conflict n-am fost noi, ci vecinii, ei au intrat in conflict cu noi, fiindca au venit peste noi si nu invers."Cuceritorul" Transilvaniei: Mihai Viteazul

Dar sa indraznim a merge inainte prin surogatul de istorie romaneasca. La pag. 27 este infatisat Mihai Viteazul. Iata tot ce putem citi despre voievodul primei noastre Uniri: "1593-1601: domnia lui Mihai Viteazul. Domnitorul muntean se distinge nu numai pentru luptele impotriva turcilor, dar si pentru casupune sub aceeasi stapanire Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova". Cu alte cuvinte, le-a cucerit! Daca el este "cuceritorul" Transilvaniei, oare cine sa fie "eliberatorii"? In acelasi spirit "nonconformist", in pag. 17 se scrie: "La inceputul secolului al Xv-lea, Mircea cel Batran cucereste Dobrogea...". Dar: vajnicul voievod a eliberat Dobrogea - ocupata de turci - cu sprijinul romanilor localnici, in 1389 (deci in sec. al Xiv-lea si nu in al Xv-lea). In pag. 36, putem citi: "Nobilii maghiari din Transilvania nu erau mai rai decat boierii romani...", iar in pag. 37, gasim o fraza de o nonsalanta stupefianta: "Pana in secolul al Xviii-lea, taranii romani din Transilvania nu aveau drepturi egale cu cele ale nobililor maghiari...". Fara comentarii! De altfel, sub conducerea lui Horea, taranii vor provoca "multe victime omenesti in randul nobililor, cat si al familiilor nevinovate ale acestora". Si: "Violenta taranilor impotriva nobilimii va fi urmata de violenta nobililor impotriva taranimii" (pag. 37). Adica, curat murdar coane Fanica: dai tu, dau si eu! Ca, daca nu erau taranii violenti din fire, puteau paste frateste, impreuna cu nobilii si cu facatorii "manualului", pe campiile inflorite si insorite ale Transilvaniei. Zau asa!Transilvania - o istorie "diferita"

Si iata ce ii mai invata un manual de istoria romanilor, autorizat de un minister romanesc, pe romanii viitorimii: "Si pana in secolul al Xviii-lea, Transilvania a avut o istorie diferita de cea a Principatelor Romane. In primul rand, ea era o provincie multietnica si multiculturala, in care locuiau in numar insemnat romani, maghiari si sasi" (pag. 36). Ei bine, exact asta vrea sa spuna intregul manual.Reluam citirea: "Si pana in secolul al Xviii-lea...". Deci, Transilvania n-a avut nici o legatura cu tarile romanesti extracarpatice nici "pana in secolul al Xviii-lea", si nici dupa aceea! "Istorie diferita"? Dar cu Litovoi care a murit aparand Hategul transilvanean, cum ramane? Si cu manastirile si bisericile ctitorite de ciobanii transilvaneni si de domnii romani de o parte si de alta a muntilor, pentru a mentine ortodoxia? Stiti in cate rascoale au murit alaturi taranii argeseni si fagaraseni, stiti oare ca portul novacenilor este aidoma cu cel al sibienilor, ca Magherii gorjeni au plecat in Transilvania, de unde venisera, murind ei, toti barbatii, alaturi de Horea, ca fara domnia lui Mihai in Alba-Iulia nu s-ar fi putut incorona, tot acolo, Ferdinand I Intregitorul? Dar ce consecinte incalculabile ar putea avea pentru Romania de maine, daca elevii de azi ar invata si ar crede ce basniti in aceste manuale nocive, oare stiti? Pai daca si pana la 1800 si dupa aceea, Transilvania a avut o "istorie diferita" de a celorlalti romani, ea trebuie sa aiba si de acum incolo o istorie diferita, nu-i asa?Un moft romantic: natiunea romana

Cu multa tristete, un ultim citat de final: "Inventarea natiunii romane", iar sub titlu se scrie: "In prima jumatate a secolului al Xix-lea, intelectualii romantici vor inventa natiunea romana moderna, adica vor scrie o istorie a acesteia, foarte infrumusetata...". Romani ai viitorului, iata ce va invata un manual aprobat de onor Ministerul Educatiei Nationale: ca popor nu va stiti originea, cand au venit "popoarele" migratoare civilizatoare erati "o populatie", nu aveti nimic remarcabil in istoria voastra si nici natiune nu sunteti. Sunteti o biata inventie romantica!
Saraciti si dezamagiti de caderea libera a economiei, inceputa sub patronajul clientilor si invartitilor regimului trecut, neoprita nici de miile de "specialisti" ai C.D.R.-ului, romanii, ramasi fara alte orizonturi, au nevoie, ca ultima resursa morala, de mandria trecutului plin de o tragica frumusete. Daca orice alt manual poate fi optional, cel de istorie trebuie sa fie national, unul singur pentru toti elevii, indiferent de etnie si de limba de predare a scolii. Adevarul istoric trebuie spus cu chibzuinta, fara ostentatie, fara deturnari, asa cum a fost.
Demisia, Domnule Ministru Al Educatiei Nationale! Aproband aceasta facatura de "manual", puneti in pericol constiinta istorica a romanilor, a tuturor cetatenilor Romaniei!Prof. de istorie V. Andritoiu
Liceul nr. 4, Str. Aleea Debarcader nr. 3, Targu-Jiu, jud. Gorj, cod 1400