Un savant in viata cetatiiAcademicianNicolae CajalPresedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania"Apropiati-va de evrei, fara prejudecati. Ei sunt o minoritate integrata cu demnitate si iubire, in randurile poporului roman"
La 81 de ani, academicianul dr. Nicolae Cajal se bucura de simpatia si stima intregii comunitati stiintifice romanesti. De cand detine functia de presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (dupa moartea rabinului Moses Rosen, in 1994), domnia sa a reusit sa atraga si atentia publicului larg, fiind o prezenta mediatica agreabila. Desi vine dintr-o lume hiperspecializata, fiind doctor in virusologie si profesor la Facultatea de Medicina, dr. Nicolae Cajal s-a afirmat si ca un om al cetatii, fara a se implica insa in viata politica. Pentru multi, alegerea sa in functia de coordonator al activitatii comunitatilor evreiesti ramase pe teritoriul Romaniei, a fost o miscare extrem de inspirata si aproape fireasca, date fiind trasaturile sale personale: un om al echilibrului, un intelept in sensul adevarat al cuvantului, un adept al armoniei sociale si etnice, un "blajin" evreu romanizat prin iubire, cunoastere si toleranta. Dupa ce il cunosti si il asculti vorbind despre romani si evrei, despre istoria comuna a "majoritarilor si minoritarilor", fara patima si cu o detasare probabil greu de acceptat de catre militantii sionisti din "prima linie", sfarsesti prin a-l indragi. Nu intamplator "iubirea", "toleranta", "intelegerea" sunt cuvintele cel mai des intalnite in discursurile academicianului Nicolae Cajal."Evreii?... romani de alta confesiune"
- Daca evreii sunt... "romani de alta confesiune", dupa cum spunea George Calinescu, atunci unde incepe istoria evreilor romani, domnule profesor?
- Eu cred ca aceasta definitie a lui Calinescu a fost de complezenta, caci si evreii din Romania, ca de pretutindeni, sunt o nationalitate. Ea descinde din iudeii antici, raspanditi in Europa mai ales dupa cucerirea romana. Fara sa avem indicatii protocroniste, putem spune ca pe teritoriul romanesc istoria lor incepe inca din epoca daco-romana. Cercetarile arheologice atesta prezente iudaice inca din vremurile antice ale colonizarii Daciei de catre romani. O piatra de inel cu inscriptie iudaica la Sarmizegetusa, o inscriptie votiva dedicata zeului Hypsistos, descoperita tot in capitala Daciei Felix, o alta inscriptie descoperita la Zalau si multe altele dovedesc prezenta evreilor in spatiul carpato-danubian inca din acea perioada istorica. Dar primele comunitati evreiesti documentar atestate pe acest teritoriu incep abia in urma cu 500 de ani. Desi, in mare parte, stramosii mei si ai fratilor mei erau mestesugari, meseriasi, negustori si doctori (domnitorii timpului aveau la curte medici evrei), au existat si evrei agricultori, mai ales in nordul Ardealului, Basarabiei si Bucovinei.
- Cum nu ne propunem sa vorbim prea mult despre istorie, ar fi mai interesant, poate, sa comentati aparitia prejudecatilor legate de evrei pe teritoriul romanesc. Evreii au fost vazuti, in diverse epoci, ca un fel de strigoi care sug sangele... "boborului". De ce?
- Aceasta este o mare provocare istorica, despre care e greu sa vorbim intr-un interviu de ziar. Voi spune doar ca aceste prejudecati izvorau din ignoranta si manipulare. Dau numai exemplul asa-ziselor "sacrificii rituale", care ii speriasera pe romanii de acum 200 de ani. Circula zvonul ca evreii ucid copii crestini pentru a le bea sangele, in cadrul unui ritual. Ce poate fi mai aberant, tinand seama ca religiamozaica interzice consumarea sangelui pana si de la animale? Desi astazi nu se mai aud asemenea enormitati, ma simt dator sa-i indemn pe crestini: apropiati-va de evrei fara prejudecati. Ei sunt o minoritate integrata cu demnitate si iubire in randurile poporului roman.
- Un volum de 700 de pagini, aparut sub egida Unesco, face o sinteza a contributiilor evreiesti la cultura si civilizatia romaneasca. Sunt chiar atat de multe aceste contributii, incat ati avut nevoie de o carte atat de voluminoasa?
- Cu greu am introdus totul in aceste 700 de pagini! Practic, nu exista domeniu al vietii sociale, stiintifice, artistice si culturale in care sa nu fi excelat un evreu roman. Avem demonstratia clara ca iudeii au adus o contributie de amploare la dezvoltarea societatii in care au trait, dovedindu-si cu prisosinta atasamentul fata de tara, in toate perioadele istorice. Desi, din pacate, nu am o cultura religioasa, pot spune ca in vechile noastre carti sfinte se spunea: "Iubeste, stimeaza si apara cetatea in care locuiesti, caci este si cetatea ta". Evreii romani nu s-au abatut de la acest sfant indemn, in ciuda discriminarilor temporare la care au fost supusi in unele perioade istorice."Din Romania nu s-a trimis nici un evreu in lagarele hitleriste"
- O pagina trista din istoria comuna a romanilor si evreilor a fost scrisa in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Au existat progromuri, a existat Transnistria, a existat o legislatie antievreiasca (chiar daca nu a fost aplicata in totalitate, fiind elaborata "de ochii" si sub presiunea germana). Cu alte cuvinte, a existat si in Romania o "problema evreiasca". Cum este vazuta ea astazi de catre federatie?
- Ca o problema sensibila. Evreii din Romania au pareri diferite in ceea ce priveste modalitatea de a vorbi despre tragedia neamului lor. Pentru mine, exista un martiriu al evreilor. Holocaustul este doar perioada istorica in care s-a petrecut acest martiriu. Pentru prima data in istorie, s-a pus problemadistrugerii unui popor, doar pentru simplul motiv de a fi ceea ce era. In Romania, situatia a fost diferentiata: pe de o parte, a fost Ardealul ocupat de unguri, unde evreii au fost trimisi la Auschwitz cu un zel extraordinar, care i-a facut invidiosi chiar si pe germani. Din 150.000 de persoane incarcate in trenurile mortii, doar 7-8 mii au supravietuit! Pe de alta parte, din Romania (asa cum arata ea in anii 1940-1944) nu s-a trimis nici un evreu in lagarele hitleriste. In schimb, s-au trimis 125.000-150.000 de persoane in Transnistria, unde circa 70% au pierit de foame, de frig, de tifos, de dizenterie si de alte boli; au fost, dupa cum se stie, si numeroase executii. Lor li se adauga evreii morti in diferite progromuri (Iasi, Bucuresti etc.). Vinovat a fost Antonescu, dar nici el in totalitate. Vinovat a fost regimul de atunci. In nici un caz populatia romaneasca. Faptul ca, dupa razboi, pe teritoriul Romaniei au fost cei mai multi supravietuitori (aproape 400.000) nu este neaparat meritul lui Antonescu, cum incearca sa se spuna, ci al momentului istoric favorabil si al unei intelepciuni romanesti bine cunoscute."Eu neg ideea antisemitismului <<romanesc>>!"
- Tot sensibila, desigur, este si problema antisemitismului romanesc. Exista, azi, in Romania, antisemitism, domnule profesor?
- Eu neg ideea antisemitismului "romanesc"! Ma ciocnesc de multe prejudecati in acest sens. Dar eu si fratii mei din federatie nu acceptam ideea unui antisemitism romanesc. Noi vorbim de antisemiti. Ar fi o crima sa culpabilizam poporul roman in intregul sau. Noi avem antisemiti, un numar mai mare in anul 2000 decat in urma cu un deceniu. Cei mai multi dintre acestia au o astfel de atitudine din stupiditate, din ignoranta, din incultura sau pentru un efemer capital politic. Eu pun accentul pe ceea ce numescrealsemitism (sau, mai exact spus, realevreism), care este afirmarea valorilor evreiesti, cunoasterea lor de catre populatia majoritara. Nu-mi pierd vremea sa combat un antisemitism fantomatic, ci antisemitii!
- Cu toate acestea, domnule profesor, nu putem ignora faptul ca in societate exista resentimente fata de evrei. Este adevarat?
- Exista, da, resentimente... La o parte a populatiei neinformate sau prost informate. Dar ceea ce ma emotioneaza pe mine si o consider o problema foarte grava este cresterea miscarii legionare. Aceasta, de fapt, este un pericol nu pentru evrei, ci pentru democratia romaneasca. Mi-e frica de eventualitatea ca aceasta miscare sa aiba un viitor. Repet: nu ma tem pentru evrei, noi mai suntem in jur de 12.000, ci pentru tinerele generatii care se lasa seduse de cosmetizarea aplicata de corifeii actuali ai miscarii. Ma uit la domnul Coja, un universitar respectabil; domnia sa se coboara pana acolo incat este in stare sa nege uciderea evreilor de la Abator si de la Jilava, "opera" legionarilor din anii 40."Suntem o comunitate batrana, dar nu senila"
- Dupa exodul masiv al evreilor din timpul regimului comunist, au existat voci care au spus ca, dupa ce au adus comunismul pe capul romanilor, evreii i-au lasat singuri "sa se descurce cum or stii". Sunt evreii vinovati de instaurarea regimului comunist in Romania?
- Vinovate de instaurarea regimului comunist sunt tancurile sovietice. In China, de exemplu, tot evreii au adus comunismul? Este adevarat, din numarul initial de comunisti din Romania, multi au fost evrei. Dar si unguri, si romani. Evreii trecusera prin atatea, vazusera moartea cu ochii datorita fascismului, si era normal sa vada in comunism singura ideologie capabila sa se opuna fascismului. Ca, mai tarziu, au fost dezamagiti si au inteles, ca noi toti, ca acest regim duce inexorabil spre dictatura, asta este o alta poveste. Exodul lor nu a fost un semn de lasitate, ci o modalitate de a respinge comunismul, asa cum au facut zeci si sute de mii de romani, care au fugit atunci din tara. Asadar, "evreii au adus comunismul" este un slogan care nu-i corect, nu-i corect...
- Vorbind de comunitatile pe care le pastoriti, cum decurge, in prezent, viata evreiasca din Romania?
- O problema a comunitatilor noastre este varsta; din cei 12.000 - 14.000 de evrei din Romania, 70% au peste 60 de ani, ceea ce inseamna ca in 15-20 de ani nu vor mai fi comunitati evreiesti in tara noastra! Cu toate acestea, avem o activitate culturala mult mai puternica decat pe vremea cand in Romania existau 800.000 de evrei. Cu alte cuvinte, suntem o comunitate batrana, dar nu senila. In doar trei ani, ca sa dau un exemplu, Editura Hasefer (condusa de Zigu Ornea) a tiparit peste 120 de volume de istorie, documente si literatura. Publicam bilunar un excelent ziar, "Realitatea Evreiasca", condus de Dorel Dorian. Avem un centru istoric, orchestre, coruri, restaurante rituale unde poti manca mancarea caser; avem muzee si suntem pe cale sa organizam altele, caci dorim sa lasam ceva dupa noi. Avem 56 de sinagogi declarate monumente ale patrimoniului cultural european si romanesc; facem eforturi sa le tinem. Avem, in fine, 730 de cimitire, dintre care peste 500 in localitati in care nu mai traieste nici un evreu. Pe toate trebuie sa le pastram, sa-i ingrijim cu toata credinta pe evreii de pe Lumea Cealalta."Va asigur de sprijinul evreiesc american pe termen lung"
- Ca observator al actualitatii, cum vedeti evolutia Romaniei in viitorul apropiat?
- Suntem optimisti. Sunt alaturi de fratii mei in eforturile generale ale societatii. Sunt convins ca Mugur Isarescu, pe care-l cunosc de cand era tanar cercetator, elev al celui mai bun prieten al meu, regretatul Costin Murgescu, duce Guvernul si tara in directia corecta. Inceputul urcusului nu este o vorba goala, fiindca stiu ca acest domn nu minte.
- In opinia publica romaneasca exista impresia ca evreii originari din Romania nu s-au implicat suficient in tranzitia din tara lor natala. Sperantele nu sunt de tot moarte; multi romani cred inca intr-un miracol si vad in evreii romani din America un potential sprijin la greu. Este prea optimista aceasta viziune?
- Nu este deloc prea optimista. Acum pot s-o spun: personal m-am implicat in crearea unui lobby american pentru Romania. Am reusit cu acordarea Clauzei, vom reusi mai mult ca sigur si cu aderarea la Nato si Uniunea Europeana. Va asigur, deci, de sprijinul evreiesc american pe termen lung. Unii au intrebat de ce ma bat pentru tara, cand exista o conducere politica, un Guvern? Am spus: nu ma intereseaza conducerea. Ma intereseaza populatia si statul roman. Este datoria mea de evreu roman, de patriot, ca acest lobby sa lucreze si in viitor, indiferent de guvernele care vor veni la putere.Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala