Sfaturi pentru unMariaj Fericit- Reteta armoniei in cuplu interpretata de psihologi -
Certati-va, dar cu arta
Se apropie clipa unui mic scandal in familie? Daca incepeti disputa pe un ton ridicat, atacand frontal partenerul, o veti incheia intr-o atmosfera cel putin tot atat de tensionata. Insa daca incepeti pe un ton bland, exprimandu-va nemultumirea argumentat, fara proliferari de jigniri si insulte, e foarte probabil ca discutia sa aiba un final productiv.
Exista o mare deosebire intre: "Conduci mizerabil. Vrei sa ajungem la cimitir?" si: "Stiu ca-ti place saconduci repede, dar mi se face rau cand depasesti 100 km/h. N-ai vrea sa incetinesti, te rog?".
Poate ca cea de-a doua formula va cere mai mult efort, totusi, ea e singura care functioneaza. Este un fapt constatat: oamenii nu se pot schimba decat atunci cand simt ca ii iubim si ii acceptam in totalitate, asa cum sunt. Cine se simte criticat, nedorit si neintampinat cu dragoste, acela nu se schimba.
Desi oricare dintre parteneri poate fi raspunzator pentru lipsa de delicatete a unui inceput de dialog, din constatarile psihologilor reiese ca, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, raspunderea pentru tonul vehement o poarta femeia. Lucrurile se petrec astfel, deoarece in civilizatia noastra femeia este cea care, mult mai frecvent decat barbatul, pune in discutie temele vulnerabile ale cuplului si insista pentru gasirea unei solutii.
Sotii prefera sa se tina la distanta de confruntarile dure. Aceasta deosebire dintre sexe are motivatiile sale psihologice. Barbatii se dau batuti mult mai repede, fiindca organismul lor reactioneaza mai intens decat cel feminin la stresul emotional. De aceea, ei sunt in mai mare masura interesati sa evite o confruntare.Reguli pentru discutiile in contradictoriu:
- Afirmatiile dvs. trebuie sa inceapa cu "eu", iar nu cu "tu".
- Relatati ce se intampla. Nu formulati aprecieri sau judecati.
- Expuneti-va punctul de vedere cu claritate, dar si cu politete. Folositi expresii ca "Te rog" si "Ar fi frumos, daca...".
- Exprimati pozitiv ceea ce aveti de spus.
- Nu tergiversati. Nu asteptati prea mult inainte de a aborda o tema, pentru ca altfel ea va lua amploare in mintea dvs.Tema fierbinte (sexul)
Nici o alta zona din existenta unui cuplu nu este mai vulnerabila fata de penibil, ofensa si refuz decat sexul. Cand un barbat si o femeie vorbesc despre aspiratiile lor sexuale, convorbirea decurge adesea indirect, imprecis, indecis. Ambii parteneri isi dau mereu silinta sa-i puna capat mai repede, sperand ca vor intelege dorintele celuilalt in chip tainic, fara multe cuvinte. Invatati sa vorbiti despre dragoste astfel incat nici unul dintre dvs. sa nu se simta intimidat. Nu spuneti: "Nu ma mangai niciodata". Suna mai bine asa: "Ia-ma in brate si mangaie-ma putin. Imi face atat de bine!".
Incercati sa va deprindeti cu gandul ca in perimetrul casniciei dvs. sunt admise toate dorintele, viziunile, fanteziile si nostalgiile legate de dragostea fizica. Ele sunt legitime si, in principiu, pot sa fie acceptate, dar nu prin forta. Puteti spune "nu" dorintelor partenerului dvs., insa n-aveti voie sa le desconsiderati. Daca n-aveti fantezia lui, dar ea nu va indispune totusi, ar trebui sa consimtiti la initiativele sale.Ritualuri benefice
O casnicie nu inseamna doar sa cresti copii, sa imparti cu cineva obligatiile domestice si sa faci dragoste. Casnicia poate avea si o dimensiune spirituala, care pretinde o viata interioara comuna, o cultivare generoasa a simbolurilor si ritualurilor si o capacitate de intelegere a rosturilor si scopurilor ce-i unesc pe cei doi parteneri. Daca doriti, puteti introduce si dvs. in viata de familie asemenea ritualuri. Iata cateva exemple:
- O intalnire saptamanala numai pentru dvs. cu partenerul, fara copii.
- Ritualuri pentru pastrarea contactului cu rudele si prietenii. Puteti organiza intalniri si festivitati de familie.
- Celebrarea triumfurilor - sarbatoriti-va orice realizare, mai mare sau mai mica, si cultivati in casnicia dvs. sentimentul de mandrie si lauda reciproca.
Creati un sens comun al casniciei dvs. Cu cat sunteti in stare sa descoperiti mai mult sens comun, cu atat relatia cu partenerul va fi mai profunda si mai productiva. Cu cat veti putea vorbi mai deschis despre modul cum va imaginati si simtiti rosturile dvs. in viata, cu atat este mai probabil ca veti ajunge la un consens.Un barbat - doua femei
Desi glumele cu soacre povestite de barbati au devenit intrucatva o traditie, totusi adevaratele tensiuni din interiorul familiei apar mult mai frecvent intre soacra si nora.
In centrul acestei tensiuni sta competitia dintre cele doua femei, care-si disputa dragostea barbatului. In ce-l priveste, acesta din urma nu vrea altceva decat sa le vada traind in buna intelegere, fiindca le iubeste pe amandoua si n-ar dori sa fie pus in situatia de a alege intre ele - o idee ce i se pare cu desavarsire ridicola. Din nefericire, pozitia lui il obliga deseori sa-si asume rolul pacificatorului sau intermediarului, ceea ce agraveaza inevitabil starea de lucruri.
Sotul are o singura iesire din aceasta dilema: sa-si sustina sotia impotriva mamei. Prin urmare, barbatul trebuie sa-si faca mama sa inteleaga ca sotia sa ocupa efectiv primul loc. Casa ii apartine lui si sotiei, iar nu mamei. El e in primul rand sot si numai dupa aceea fiu. Este de importanta vitala pentru o casnicie ca sotul sa adopte o atitudine fara echivoc in aceasta problema.Gilda Fildan
Dr. psiholog Florin Tudose
"Feriti-va de singuratatea in doi"
- Domnule doctor Florin Tudose, peste tot in lume se constata o criza a casatoriei, a cuplului familial. Unii chiar considera casatoria ca fiind o institutie perimata, neconforma cu timpurile moderne in care traim. Care este adevarul? De ce mai este nevoie de cuplu?
- Intr-adevar, "revolutia sexuala" a fost interpretata nu de putini ca pe o invitatie la libertinaj. Eroarea este cu atat mai mare, cu cat nu se intelege ca originea cuplului este legata fundamental de nevoia individului de comunicare. Nu intamplator orice blocaj la nivelul comunicarii complica si chiar distruge convietuirea cuplului. Cat de mare este valoarea unui partener rezulta din numeroasele studii si statistici, ele demonstrand legatura stransa dintre evenimentele negative si formele grave de depresie: decesul unuia dintre soti (100 de puncte), divortul (75 de puncte), separarea sotilor (65 de puncte). Moartea sotului sau separarea de acesta este resimtita mai grav decat pierderea unui membru apropiat de familie (parinte, copil), pedeapsa cu inchisoarea, o pierdere materiala importanta sau aparitia unei boli somatice grave.
- Ce alte pericole ameninta cuplul?
- In primul rand, o mare amenintare o reprezinta lipsa de timp si scaderea progresiva a coabitarii, din diferite pricini - cel mai adesea, profesionale. In al doilea rand, as aminti disputele ce apar intre membrii cuplului atunci cand este vorba de nasterea unui copil. Nu e de neglijat nici imaginea distorsionata pe care tinerele cupluri o au despre propriile familii din care provin sau de pseudomodelele pe care mass-media le vehiculeaza in legatura cu asa-numitele Vip-uri - de fapt, o minoritate infima care, din ratiuni comerciale, isi schimba partenerii frecvent, pentru a-si pastra locul in topurile de interes.
Alte amenintari la adresa cuplului sunt legate de conditiile economice si sociale, care pot face imposibila coabitarea. Mai trebuie spus ca, in istoria oricarui cuplu, apar anumite perioade critice, pe care sociologii, dar si avocatii le cunosc foarte bine. Astfel, reprezinta un risc sporit primele luni de casnicie, al treilea an si al optulea - perioade in care se inregistreaza cele mai multe divorturi. De asemenea, trebuie sa amintim importanta varstei critice (menopauza si andropauza), care poate provoca disolutii uneori dramatice - unul din parteneri (de regula, sotul) traind iluzia unei imagini intinerite si considerandu-se indreptatit a-si relua cursul vietii. Daca potenta sociala si materiala este confundata cu virilitatea, rezultatele vor fi catastrofale.
- Ce se poate face pentru a evita asemenea primejdii?
- Spatiul nu ne permite a intra in detalii. In orice caz, este bine sa spunem ca, intr-o situatie critica, partenerul sau partenera trebuie sa aiba capacitatea de a tolera pasagere inconsecvente, astfel cuplul ramanand in continuare o solida umbrela pentru ambii membri. Din pacate, nu intelepciunea si toleranta caracterizeaza momentele de cumpana. Oricat ar parea de ciudat, psihiatria moderna considera acest tip de probleme ca unele care au nevoie de ajutor extern. Este nevoie, deci, de o terapie de cuplu. Aceasta isi propune ca, impreuna cu cuplurile, sa identifice problemele si sa gaseasca cele mai bune metode pentru a scadea tensiunea relatiei si a reechilibra conlucrarea celor doi. Chiar si celebra si mult hulita terapie sexuala ajuta la depasirea dificultatilor. Ea este si ramane o terapie medicala si nu un mod de a gasi satisfactii insolite. La toate acestea, se adauga intelegerea si comunicarea de care vorbeam. Cuplul are un rol protector pentru sanatate, boli din cele mai diverse (de la cancer la depresie sau alcoolism) fiind mult mai frecvente la persoanele singure. Sa nu uitam, deci, ca partenerul de cuplu reprezinta adeseori un medicament miraculos sau un psihoterapeut incredibil de dotat atunci cand celalalt trece printr-o grea incercare. Procedeele sunt simple si la indemana fiecaruia: un gest, o vorba, o mangaiere tandra. Cuplul nu rezista de la sine fara investitii de afectivitate, de inteligenta si sensibilitate. Nu se poate ca doar unul sa dea si celalalt sa primeasca. Un cuplu isi mentine vigoarea daca fiecare partener cauta sa anticipeze dorinta celuilalt, sa-si modeleze aspiratiile in functie de aspiratiile partenerului. Nu poti sa traiesti singur in doi. Trebuie sa stii ca dusmanii cuplului sunt: indiferenta, egoismul, nepasarea. O floare, un mic cadou, o excursie la sfarsit de saptamana sau pur si simplu o plimbare mai romantica in doi pot face minuni. Ca sa reusesti, trebuie sa vrei, sa fii atent, sa-ti pese. Iubirea e importanta, dar nu suficienta. Iata de ce, atunci cand facem optiunea unei calatorii pe termen lung - ma refer, desigur, la casnicie - ar trebui sa fim un pic mai prudenti atunci cand ne alegem partenerul de "compartiment". Altfel, riscam suferinte teribile, despartiri care vor lasa indubitabil dureri si cicatrice greu de vindecat. In nici un caz, nu suntem adeptii pastrarii cuplului cu orice pret. Vrem doar sa spunem ca pastrarea cuplului presupune un pret pe care trebuie sa fim gata oricand sa-l platim.Sorin Preda