Florile lui CiresarPaducelul, Macesul, Narcisa alba</b><b>"Sfanta Vara", cum zic poetii, a revenit printre noi. Cerul s-a facut "ca oglinda", soarele isi revarsa spre noi "belsugul de raze", iar ciocarliile "canta in cor". Din cati visatori au stat cu ochii pierduti in zare, nici unul nu s-a gandit, totusi, sa cante pe lira si virtutile ascunse in frumuseti. Sanatatea de pilda, care se leagana la fel ca albinele, pe petale de flori. Cate flori la subsuoara lui Ciresar, tot atatea elixire pentru trupul nostru dornic de bine, ca sufletul de frumos. O simpla preumblare la margine de oras sau pe sub zariste de padure, si saculetul cu flori de leac, recomandate in paginile revistei, se umple. Ne-am bucurat foarte tare saptamana trecuta, cand pe o pajiste de pe marginea unei sosele am intalnit un grup numeros de persoane care culegeau plante medicinale, in mana cu... revista "Formula As". Nimic nu ne bucura mai mult decat utilitatea mesajului nostru. Drept urmare, pregatiti-va desagutele pentru plante si luati-o pe urmele noastre, la vanatoare de flori. Astazi, vom cutreiera pe la margine de paduri.
Florile De Paducel</b> La vremea aceasta, arbustul spinos si uscativ, cunoscut sub numele de paducel sau gherghinar s-a transformat din cenusareasa in zana, acoperindu-se ca o mireasa gatita, cu voaluri albe, de flori. Maruntele si parfumate, florile de paducel sunt un elixir de viata lunga. Despre ceaiul de paducel se spune ca este laptele batranilor; francezii il beau in fiecare zi si spun ca prelungeste viata cu zece ani; la noi, aceste flori, impreuna cu frunzele care le insotesc, sunt folosite la vindecarea a peste 50 de afectiuni, dintre care cele nervoase si cardiace se afla la loc de frunte.
Florile si frunzele de paducel se culeg in saculeti de panza pe timp frumos, de preferinta intre orele 11.00 si 15.00; se pun la uscat in strat subtire, imediat dupa culegere, si se intorc in fiecare zi, asa incat sa nu se strice. Se prepara ca ceai sau plamadeala in rachiu sau alcool.
<b>Ceaiul de paducel</b> O jumatate de mana de flori si frunze proaspete de paducel sau doua lingurite de flori si frunze uscate se lasa in apa cat sa le acopere timp de doua-trei ore, se strecoara (maceratul nu se arunca) si se oparesc cu o cana de apa clocotita, lasandu-le sa se infuzeze timp de 20 de minute. Cand timpul a expirat, ceaiul se strecoara (florile se arunca, nu se folosesc de doua ori) si se amesteca cu maceratul in care au fost inmuiate anterior florile. Se beau doua-trei cani pe zi.
<b>Tinctura de paducel</b> Florile si frunzele de paducel uscate se macina (nu foarte fin), sau se piseaza intr-un mojar. Pulberea obtinuta se pune intr-un borcan si se acopera cu alcool alimentar de 70?-80?. In timp ce punem alcoolul, amestecam in borcan asa incat planta sa fie bine patrunsa. Trebuie pus atat alcool, incat sa ramana o pelicula de doua degete deasupra plantei. Dupa ce am adaugat suficient alcool, inchidem borcanul si lasam sa se macereze tinctura vreme de doua saptamani, dupa care o filtram prin tifon si o punem in sticlute mici.
<b>Cateva din bolile care se vindeca cu paducel:</b> Ischemie cardiaca dureroasa (angina pectorala) si nedureroasa - se ia o lingurita de tinctura de paducel in jumatate de pahar de apa, de trei ori pe zi, in paralel cu tratamentul prescris de medic. In cazul in care apar dureri, se iau 10-15 picaturi de tinctura de paducel direct sub limba.
Hipertensiune - rezultate foarte bune are tratamentul de lunga durata cu tinctura de paducel: o lingurita luata de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tinctura se ia cu foarte putina apa, iar eficienta sa crestedaca se ia in acelasi timp o jumatate de lingurita de tinctura de iarba de talpa-gastei (se prepara in acelasi mod ca si tinctura de paducel).
Tensiune oscilanta - se fac dupa metoda descrisa mai sus tincturi de flori si frunze de paducel, talpa-gastei si iarba de sulfina. Se combina tincturile in parti egale. Se ia de patru ori pe zi cate o lingurita din acest amestec, diluata in jumatate de pahar de apa.
Aritmie cardiaca - se vindeca daca bem dimineata si seara cate o cana de ceai de paducel indulcit cu miere de salcam sau de tei. Se fac cure lungi, de 6-12 luni, timp in care se elimina din alimentatie condimentele picante, alcoolul, cafeaua si alimentele artificiale.
Varice - se bea zilnic un litru de ceai de paducel, in care s-a pus la macerat vreme de o ora coaja (cu tot cu partea alba) de la o lamaie. Cura tine minimum cinci luni. Atunci cand venele se umfla (mai ales in anotimpul cald) se ung mai intai cu smantana proaspata, apoi se presara putin bicarbonat de sodiu. Separat, se oparesc tarate de grau cu vin si se formeaza o pasta care se aplica peste venele unse cu smantana si bicarbonat. Se aplica deasupra bandaje foarte slab stranse si se sta in repaus, in pat, 1-2 ore.
<b>Florile De Maces (Trandafir salbatic)</b> Intre delicatele flori de maces si trufasul trandafir exista un grad apropiat de rudenie. Aceasta se vede nu doar dupa forma si mireasma florilor, ci si dupa virtutile lor terapeutice. Desi au evident mai putine utilizari decat petalele de trandafir, florile si frunzele de maces sunt mult mai puternice ca actiune, fiind un calmant, un depurativ si antifebril remarcabil. Lipsite complet de toxicitate, ele au reprezentat totdeauna un medicament pretios pentru taranii nostri de la munte, care tratau anumite boli ale lor si ale animalelor de pe langa casa (de la pisica si pasari de curte, pana la cai) cu o fiertura foarte simpla de flori de maces. Florile si frunzele se recolteaza pe vreme uscata si se folosesc proaspete sau uscate (in strat subtire, la umbra).
<b>Ceaiul</b> Ceaiul de flori si frunze de maces se face la fel ca cel de paducel, cu precizarea ca ceaiul de flori proaspete de maces are efecte diferite de cel din flori uscate. Ceaiul din flori proaspete este laxativ, intensifica tranzitul intestinal si eliminarea, in timp ce ceaiul din flori uscate este antiseptic si astringent pentru intestin, oprind diareea.
<b>Boli care se vindeca cu flori si fructe de maces:</b> Lipsa poftei de mancare, intoxicatii alimentare - se bea un litru de ceai de maces pe zi (o cana, cu o jumatate de ora inainte de masa). Pentru a-i creste eficienta, se pun in ceai si cateva fire de cimbrisor.
Cistita si afectiuni renale - se bea ceai de frunze si flori de maces cu boabe de ienupar, cate o lingurita din fiecare, la o cana de apa; se prepara ca la paducel. Se face o cura de o saptamana, in care se beau 1-1,5 litri din acest ceai pe zi.
Frisoane - dimineata se bea o cana de ceai caldut de frunze, flori si fructe de maces, indulcit cu putina miere de albine, pe parcursul zilei consumandu-se din patru in patru ore cate o jumatate de cana din acelasi ceai.
Constipatie - se bea 1-3 cani de ceai de flori de maces, proaspat culese, pe stomacul gol, dimineata. Se pot consuma si petale de flori de maces proaspete, cu putina miere, sau ca atare.
Alergie la polen - se bea zilnic un litru de ceai de flori si frunze de maces, in care s-a adaugat si o lingura de fructe de maces, uscate si macinate.
<b>Narcisa Alba</b> Putini stiu ca planta care l-a inspirat pe Ovidius, marele poet al Antichitatii (Narcissus poeticus), are pe langa incontestabila sa valoare estetica si una medicinala. Bulbii acestei flori suave sunt foarte otravitori, mortali in doze de peste 10 g, fiind folositi odinioara de babele mestere pentru a descuia pantecele si a elimina "rautatea din stomac" prin voma. Petalele insa sunt practic lipsite de toxicitate, fiind folosite odinioara in "bolile de piept" si "bataile de inima" (tahicardie).
Astazi se folosesc numai petalele florilor de narcisa (bulbii fiind prea periculosi) drept calmant, emolient, dezinfectant si antiseptic pulmonar. Se culeg doar petalele (fara receptacul) si se usuca in strat subtire si in locuri foarte uscate (la umezeala isi pierd repede proprietatile medicinale). Se folosesc mai ales ca ceai.
<b>Ceaiul</b> Se face la fel ca ceaiul de paducel.
<b>Dulceata de petale de narcise</b> Intr-un borcan se pune o pelicula de un deget cu miere de mai. Se pun petale proaspete de narcise, in strat subtire, apoi se pune un strat de miere cat sa le acopere complet, iarasi un strat subtire de flori s.a.m.d. Deasupra, aproape de gura borcanului, se pune un strat de miere cu o grosime de doua degete. Se inchide borcanul si se lasa timp de doua luni la rece, dupa care se poate consuma.
Cateva boli care se vindeca cu petale de narcisa alba:
Tuse - se iau 2-3 lingurite pe zi de dulceata de petale de narcisa contra tusei iritative. Contra tusei spastice, se bea ceai cald de petale de narcisa, in amestec cu frunze de mesteacan (in parti egale).
Astm - se face o cura de ceai de narcisa, iarba de cimbrisor si frunze de menta in parti egale. Cura dureaza minimum trei luni pe an. Ceaiul se prepara dupa metoda descrisa la paducel si se bea cald, indulcit cu miere.
Tahicardie, nevroza cardiaca - se bea zilnic un litru de ceai de petale de narcisa si flori de paducel in parti egale, preparat dupa metoda descrisa la paducel. Se fac cure de lunga durata.
Stari de nervozitate, de anxietate - se bea ceai de petale de narcisa, o cana de trei ori pe zi, in cure de minimum doua saptamani.
Cosmaruri - cu o ora inainte de culcare se bea o cana de ceai de petale de narcisa, in care s-a adaugat jumatate de lingurita de pulbere de talpa-gastei. La copii, se recomanda administrarea a 2-3 lingurite de dulceata de narcise.<b>Ilie Tudor