Forma maxima

Redactia
Programul de primavaraVitaminele din farmacia albinelor. Harnicele albinute si-au pornit din nou colinda prin flori. In curand, din stupi se va revarsa mierea noua. Folositi aurul dulce si parfumat ca pe un elixir de viata lunga. Nici un preparat de sinteza nu egaleaza forta energizanta a produselor...

Programul de primavaraVitaminele din farmacia albinelor
</b><b>Harnicele albinute si-au pornit din nou colinda prin flori. In curand, din stupi se va revarsa mierea noua. Folositi aurul dulce si parfumat ca pe un elixir de viata lunga. Nici un preparat de sinteza nu egaleaza forta energizanta a produselor stupului</b><b>Gustul si virtutile mierii sunt cunoscute de mii de ani. Cu doua milenii inainte de nasterea lui Hristos, egiptenii se hraneau si isi ingrijeau sanatatea cu miere. Chinezii si persii ii recunosteau si ei calitatile nutritive si curative. Grecii si romanii preparau din miere ambrozie, pe care o considerau hrana zeilor, un elixir pentru viata eterna... Getii si dacii erau si ei cunoscuti pentru albinarit. Textul de fata insa nu isi propune sa realizeze un istoric al acestui miraculos produs natural, ci doar sa atraga atentia asupra uneia dintre virtutile lui capitale: capacitatea de a substitui carenta de vitamine din organism si de a vindeca bolile provocate de lipsa lor. Medicamentele albinelor n-au nici un efect secundar</b> Lipsa din organism a uneia sau a mai multor vitamine poate declansa un sir de fenomene patologice, care pot merge de la anemie si slabirea sistemului imunitar, la tulburari oculare, hemoragii si pelagra, rahitism, osteomalacie (inmuierea oaselor) si chiar tetanie.
Aici, cred, este locul sa vorbim despre una dintre cele mai sensibile probleme ale omului contemporan: alimentatia incorecta. Dar - si acest lucru trebuie subliniat de la inceput - notiunea "alimentatie incorecta" presupune o paleta larga de interpretari: a) hrana zilnica poate fi insuficienta cantitativ si calitativ; b) chiar daca este indestulatoare cantitativ sicalitativ, nu este suficient de diversificata, de echilibrata; c) chiar daca ar indeplini conditiile de la punctul b, chimizarea si prelucrarea excesiva saracesc grav alimentele in principiile lor vitalizante - saruri, acizi, oligoelemente, vitamine etc.; chiar daca se indeplinesc conditiile unei alimentatii rationale si echilibrate, sunt situatii in care, din diverse cauze metabolic-functionale, organismul uman nu asimileaza anumite saruri, acizi, vitamine etc. etc. Sunt extrem de numeroase - ca sa dam numai un exemplu - cazurile de hipocalcemie. Medicii recomanda produsele farmaceutice care pot completa lipsa de calciu din organism si o dieta cu multe lactate, dar calcemia continua sa se agraveze. Motivul? Organismul nu asimileaza calciul. Din studiile si cercetarile apiterapeutice, dar si dintr-o experienta personala de peste 20 de ani, stiu cu certitudine ca nu exista nici un medicament de sinteza chimica si nici un produs sau preparat naturist care sa "fixeze" si sa favorizeze asimilarea calciului mai repede si mai bine decat propolisul. Daca oamenii ar sti un lucru atat de simplu, hipocalcemiile ar putea fi evitate cu siguranta. Cele mai grave anemii, a caror "baza de pornire" trebuie cautata indeosebi in alimentatie si metabolism, sunt tratate medical cu tot felul de polivitamine. Apiterapeutic, anemia se vindeca in 90 de zile folosind pastura sau in 180 de zile folosind polenul. Daca insa li se alatura si alte produse apicole, anemiile se vindeca mult mai repede.
Tratand farmaceutic lipsa de vitamine si starile patologice provocate de ea, indiferent daca vindecarea se petrece sau nu, apare un inconvenient: prin contraindicatiile si efectele secundare pe care le poarta in sine, medicamentele creeaza alte dezechilibre, alte organe avand de suferit. Sunt sigur ca fiecare a auzit pe cineva spunand: "Luand cutare medicament, mi-am vatamat cutare organ". Nimeni nu trebuie sa vada in aceasta afirmatie perfect adevarata, indemnul de a ocoli medicul si farmacia. Astept cu nerabdare insa momentul in care medicul insusi, cu autoritatea stiintei, sa stabileasca cazurile in care: a) terapia naturista este suficienta pentru a vindeca o afectiune; b) situatiile in care aceasta este un adjuvant al chimioterapiei sau invers. Datorita unor mentalitati pagubitoare noua, tuturor, medicii nu se "coboara" la nivelul medicinii complementare.Pusi in fata evidentelor, a vindecarilor obtinute prin apelul la "farmacia Domnului", cum ar spune admirabila Maria Treben, medicii vor ricana: "Statistic, vindecarile nu sunt concludente!". Dar cine a intocmit o statistica a lor? Cine, oare, nu stie cazuri in care oamenii au parasit spitalele fara speranta de viata si acum se plimba sanatosi, de multi ani, printre noi? Stiu bine: daca oamenii ar apela - acolo unde este cazul - de la inceput la terapia naturista, vindecarile ar fi cu mult mai rapide si mai numeroase. In cele mai multe cazuri, insa, bolnavii se indreapta spre aceasta abia atunci cand medicina alopata si chimioterapia nu le mai dau nici o speranta.
Nu voi obosi niciodata sa repet: o cura profilactica cu produse apicole previne orice fel de imbolnaviri. Dar chiar daca a aparut o afectiune, o cura de produse apicole, practicata sau nu in paralel cu chimioterapia, va fi benefica. Produsele stupului nu au contraindicatii, nu au efecte secundare, nu creeaza dependenta. Dimpotriva, apiterapia poate potenta chimioterapia, poate proteja organismul uman fata de efectele secundare ale acesteia sau il poate vindeca prin actiunea lor. Avantajul imens al produselor apicole este acela ca, in timp ce vindeca, ele si hranesc, energizeaza, vitaminizeaza si imunizeaza. Cunoasteti, oare, vreun medicament farmaceutic inzestrat cu atatea valente?
Nu am incotro si trebuie sa mai fac o precizare de maxima importanta: produsele si preparatele apiterapeutice au un spectru deosebit de larg de actiune impotriva afectiunilor stiute sau ascunse ale organismului uman. Spre exemplu, daca folositi propolisul pentru a combate hipocalcemia, acesta va actiona benefic fata de cel putin alte 40 de afectiuni. Cunoaste cineva vreun medicament cu o asemenea "paleta" de actiune? Si, in plus, trebuie stiut ca cele mai multe minuni ale stupului - mierea, polenul, pastura, laptisorul de matca si apilarnilul - sunt considerate, prin chiar legislatia in vigoare, alimente si nu medicamente, desi pot rivaliza cu succes in tratarea celor mai diferite afectiuni. Sa revenim la vitaminizare, propunandu-va o terapie care nu a inregistrat, in nici unul din cazuri, vreun esec. <b>Programul Pentru O Zi
<b></b> Dimineata. Cu un sfert de ora inainte de masa: a) se mananca doua lingurite de polen sau zece pastile de pastura; b) se iau doua lingurite de miere cu laptisor de matca; c) se bea un amestec din 30-40 picaturi de tinctura de propolis si 30-60 picaturi de apa; d) se bea o cana de ceai de macese indulcit dupa gust cu miere poliflora.
Dupa masa de dimineata se iau doua lingurite de miere propolizata.
Dupa maza de pranz se iau doua lingurite de miere cu germeni de grau.
Dupa masa de seara se iau doua lingurite de miere cu suc de orz verde.
In timpul fiecarei mese se bea un pahar de apa (de marimea celui pentru vin) in care se dilueaza doua lingurite de otet din mere si miere, indulcind cu miere poliflora, dupa gust.
Seara, inainte de culcare, se iau doua-trei lingurite de miere cu drojdie de bere (doua lingurite de drojdie se amesteca cu o lingurita de miere).
In fiecare zi se bea un litru de infuzie de: urzica 50%, coada-calului 20%, catina 10%, ciubotica-cucului 10%, busuioc 5% si cimbru 5%. Se prepara dimineata pentru toata ziua, se indulceste putin cu miere, iar pentru gust se poate condimenta cu menta.
Masajul reflexogen al talpilor. Nu toata lumea are la indemana un reflexoterapeut, dar exista doua modalitati extrem de simple si de eficiente: a) se merge descult, dimineata si seara, pe prundis sau pe un teren cu denivelari marunte; b) intr-un colt al unei incaperi se pot pune boabe de porumb sau de fasole ori pietricele de rau, peste care se fac "plimbari" cu sosetele in picioare. Se incepe cu cate 10 minute, si se prelungeste zilnic durata "sedintei" cu cate doua minute, pana se ajunge la 30 de minute, apoi se reduce zilnic tot cu cate doua minute, pana se revine la timpul initial.
Se elimina din alimentatie zaharul si orice preparate in care ar fi incorporat, otetul "de stat", mezelurile, conservele, fainoasele si grasimile animale. In schimb, painea neagra si malaiul, lactatele si cruditatile nu trebuie sa lipseasca dintr-o alimentatie echilibrata. Nu uitati indeosebi ficatul de vita si pestele. O alimentatie echilibrata trebuie sa cuprinda alimente bogate in fibre vegetale, care actioneaza asupra peretilor aparatului digestiv, il impiedica sa devina aton (lenes), previn constipatiile, absorb si transporta toxinele in afara organismului.
Se impun cateva precizari. Este bine ca, profilactic, sa se faca o cura de vitaminizare, cu durata de cate 30 de zile, primavara si toamna, inainte de venirea iernii. Dar, intre timp, nu renuntati sa consumati zilnic minimum unu-doua grame de miere poliflora pentru fiecare kilogram greutate corporala - mierea poliflora fiind un veritabil cocktail de plante medicinale. Valoarea ei profilactica si terapeutica o depaseste pe cea a ceaiurilor, dintr-o mie de motive bine intemeiate. Cel mai important dintre acestea insa este acela ca va ofera virtutile tamaduitoare ale multimii de plante din care este colectionata de catre albine, fara sa fie saracita prin fierbere. Ma veti intreba: de unde sa ne procuram o miere poliflora de calitate? Apelati constant la un apicultor din zona subcarpatilor. Cumparati, atunci cand extrage mierea poliflora, intreaga cantitate care va este necesara pana la urmatoarea recoltare. Trebuie stiut ca mierea poliflora se "zahariseste" in doua-trei luni de la extragerea din faguri. Faptul este perfect natural si nu-i scade cu nimic calitatile: poate fi consumata ca atare, dupa cum poate fi "dezghetata". Ideea gresita a consumatorilor, ca mierea zaharisita este falsa, ii determina pe unii apicultori sa o fiarba la temperaturi de peste 90?C. Astfel, mierea nu se va mai zaharisi niciodata, dar va fi saracita in principiile sale vitale. In piete, se pot vedea borcane cu miere galbena, avand in partea de sus un "guler" din bule de aer: este mierea fiarta bine. Cea mai "sigura" miere e mierea zaharisita. De altfel, fiecare poate sa o lichefieze acasa, supunand-o la temperaturi care sa nu depaseasca 40?C. Desigur, trebuie sa va asigurati ca mierea zaharisita pe care o cumparati este o miere poliflora si nu monoflora (floarea-soarelui, tei, zmeur etc.). Prof. Vasile Andritoiu
Str. Unirii, bl. 4, sc. 3, ap. 45, Tg. Jiu, cod 1400, jud. Gorj, tel. 053/21.21.04