Marea primenire de primavara- Spalati-va corpul de cenusile iernii
cu Papadie, Macrisul Iepurelui si Banutei -</b> La fiecare inceput de aprilie marginile potecilor care trec prin paduri, prin poieni ori prin luncile raurilor sunt presarate cu tot felul de plante, mai mult sau mai putin cunoscute, multe din ele cu efecte tamaduitoare miraculoase. O parte - cum ar fi papadia sau urzica - sunt cunostinte pe cat de vechi, pe atat de dragi si mult asteptate; altele - cum ar fi macrisul iepurelui, untisorul sau paralutele - sunt mai putin cunoscute ca ierburi de leac, dar ne vom bucura sa le descoperim impreuna.
Toate plantele sunt "inarmate" in acest moment cu maximum de energie, pentru a lua din nou startul catre viata. In radacinile si in tulpinile lor abia rasarite se afla condensata intreaga explozie de forme, de culori si parfumuri din timpul verii. Nu exista leacuri mai bune pentru a despovara organismul de toxine si pentru a-i reda tineretea ca plantele culese la inceputul primaverii. Sucurile, salatele si ceaiurile din radacini, tulpini si frunze proaspete mobilizeaza si "dau afara" toxinele, elimina surplusurile de grasime, reinnoiesc provizia de minerale a organismului, inlatura din fasa alergiile, bolile respiratorii si cate si mai cate alte boli de sezon. In camarile primaverii gasim cateva zeci de asemenea ierburi si radacini miraculoase. Deocamdata, am ales dintre ele pe-acelea care trebuie folosite acum, in pragul acesta de aprilie.<b>Papadia
(Taraxacum officinale)
Cu palaria ei inmuiata in soare, Papadia este simbolul purificator al lunii aprilie. Ne amintim de ea vrand-nevrand, nu numai pentru ca acopera pajistile cu banuti de lumina, ci fiindca forta tamaduitoare pe care i-a daruit-o natura ne ajuta sa prevenim si sa vindecam multe boli.Cura cu tije de papadie
Este simpla si de mare efect: se mananca pe stomacul gol, cu un sfert de ora inainte de masa de pranz, 5-10 tulpini de papadie neinflorita, timp de 10-14 zile. Atentie: cura nu trebuie prelungita dupa ce papadia a inflorit.Siropul de papadie proaspata
Se culege papadia cu tot cu radacina si frunze, cu atentie sa nu ranim radacina, deoarece prin rana se va scurge tot latexul in care sunt concentrate principiile terapeutice. Dupa cules, spalam bine intreaga planta cu apa rece, apoi o lasam putin la scurs si zvantat. Pe o planseta tocam foarte marunt cu un cutit planta intreaga, dupa care o punem imediat, inainte sa se oxideze, cu tot cu suc intr-un borcan pe doua treimi umplut cu miere lichida. Amestecam bine continutul si-l lasam la temperatura camerei sa se macereze. Se formeaza un sirop din care luam inainte de fiecare masa 1-3 lingurite, timp de minimum 12 zile.Salata din frunze de papadie
Un pumn de frunze de papadie proaspat culeasa se spala si se taie marunt. Se amesteca cu zarzavat tocat marunt - marar si patrunjel -, se adauga putin ulei (presat la rece) si o jumatate de lingurita de otet de mere. Se lasa cinci minute sa se marineze, apoi se consuma fara nimic altceva (eventual doar cu o felie de paine neagra). Aceasta salata se administreaza de doua-trei ori pe zi, la inceputul meselor.Indicatii terapeutice:Diabetul - studiile facute in Statele Unite pe un grup de voluntari au pus in evidenta faptul ca o cura de cateva saptamani, cu tije si frunze de papadie, corelata cu o alimentatie adecvata, amelioreaza diabetul considerabil. Aproape jumatate din voluntarii insulino-dependenti si-au redus progresiv doza de insulina, unii, la indicatia medicului, renuntand complet la ea. Se folosesc doar tijele si eventual salata, siropul de papadie cu miere fiind, evident, contraindicat in aceasta afectiune.
Insuficienta renala cronica - siropul si cura cu tije are un efect cat se poate de benefic in aceasta maladie cronica. In afara perioadei de primavara, se recomanda zilnic sa se bea un litru de ceai din radacina si frunze de papadie, matase de porumb si teci de fasole - in parti egale.
Eczemele - cea mai incapatanata eczema da inapoi la o cura de doua saptamani cu papadie, corelata cu un regim crudivor (70% din hrana numai din cruditati). Efectul curei cu papadie este amplificat daca se consuma zilnic un litru de ceai de trei-frati-patati.
Acneea - siropul de papadie in cure indelungate favorizeaza detoxifierea si realizeaza un anumit reglaj hormonal, necesar pentru vindecarea acestei afectiuni. In perioada curei cu papadie, se recomanda si consumul de ceapa verde, salata verde, frunze de telina, radacini si frunze de ridiche - toate in stare cruda.
Anemia - salata de papadie prezentata mai sus a fost special conceputa de catre o calugarita elvetiana pentru a trata anemia. Alaturi de aceasta salata ea mai recomanda 200 ml suc de sfecla rosie pe zi si 50 ml suc de urzica.
Constipatia, hemoroizii, obezitatea - toate aceste probleme sunt ameliorate de papadia proaspata, al carei suc regleaza de minune tranzitul intestinal si activitatea ficatului, favorizeaza scaderea in greutate, curata si intareste peretii vaselor de sange.
Dischinezia biliara, hepatita - multi vindecatori populari considera ca o cura cu tije de papadie ar trebui urmata de toti cei care se confrunta cu una din aceste afectiuni. Aceasta planta este prin excelenta un drenor hepatic si un stimulent al activitatii ficatului, fiind recomandata si in tratamentul cirozei hepatice, si al litiazei biliare in forme usoare.
Varicele - tratamentul intern cu tije proaspete sau cu sirop de papadie este favorabil stoparii varicelor. Papadia proaspata folosita extern vindeca eczemele varicoase rezistente de ani de zile la alte forme de tratament. Iata reteta: se ia un manunchi de frunze proaspete bine spalate, se strivesc cu un sucitor, se ung cu putina untura de porc curata si se aplica direct pe rana. Se schimba de doua-trei ori pe zi, se fixeaza prin acoperire cu un bandaj usor (se si poate umbla bandajat in acest fel). Dupa cateva saptamani leziunile se vindeca si culoarea rosie-albastruie dispare.Macrisul Iepurelui (Oxalis acetosella)</b> Macrisul este o planta care creste din abundenta in padurile umbroase, mai ales de brad, molid si fag. Este deseori confundat cu trifoiul, numai ca are frunzele mai mici si un gust acrisor foarte placut. Frunzele sale sunt moi, fine si usor de digerat. Este utilizat ca reconfortant si stimulent al digestiei. Are efecte vitaminizante (contine vitamina C) si remineralizante.<b>Sucul de macris
Se ia un pumn de frunze proaspat culese si se spala; se pun frunzele intr-un mojar sau o piua (care sa nu fie de metal) si se adauga un sfert de pahar (50 ml) de apa; se piseaza bine, dupa care se filtreaza. Lichidul care se obtine se bea pe stomacul gol sau se foloseste pentru aplicatii externe.In alimentatie
Frunzele se pot consuma ca atare, proaspat culese din padure, sau se folosesc sub forma de salata, cu putin ulei si zarzavat tocat marunt, ca adaos in salatele de legume, in aperitive si sandwichuri, ca zarzavat si inacritor in ciorbe si iarna, conservat in miere, ca vitaminizant si tonic aperitiv.Indicatii terapeutice:Avitaminoza, scorbutul - se beau zilnic 50-100 ml de suc pe stomacul gol, inainte de masa.
Astenia de primavara, inapetenta - sucul de macris baut zilnic si consumul de salata au un efect inviorator deosebit. Cresterea apetitului are loc pe fondul unei dezintoxicari a organismului si a unei imbunatatiri a digestiei.
Intoxicatiile cu arsenic sau mercur - se beau 100-150 ml de suc dintr-o data, fara a consuma nimic altceva. Apoi, se iau din sfert in sfert de ora 1-2 linguri de suc. Tratamentul se repeta mai multe zile la rand.
Cancerul si scleroza in placi - sucul de macris iepuresc are un efect foarte important in aceste afectiuni, deoarece dinamizeaza digestia, favorizeaza eliminarea substantelor reziduale, mareste apetitul si elimina temporar starile de voma. Se bea cu putin timp inainte de masa 50 ml (un sfert de pahar) de suc proaspat. Se combina foarte bine cu regimul Oshawa (cu cereale integrale).
Digestia dificila - salata de macris consumata inainte de masa are darul de a accelera digestia, de a stimula secretia de saliva si de sucuri gastrice. Se face o cura cu salata vreme de o saptamana.
Bolile hepatice cronice - o combinatie de suc de macris si suc de papadie (preparat din parti aeriene si radacini proaspete prin aceeasi metoda) este un drenor hepatic de exceptie. Se bea in fiecare dimineata o combinatie de 50 ml de suc de macris si 50 ml suc de papadie.
Febra - febra se "inmoaie" daca bem cateva inghitituri de suc sau mestecam cateva frunzulite de macris. Cand febra este foarte ridicata, se recomanda administrarea cojii de salcie fin macinata cu rasnita de cafea - o lingurita. Pulberea se tine sub limba zece minute, dupa care se inghite cu 50 ml suc de macris.
Setea - setea se potoleste temporar daca mestecam cateva frunze de macris proaspat culese.
Inflamatia gurii si gingiilor - se clateste gura cu suc de patru-cinci ori pe zi, prima oara dimineata, inaintea spalarii pe dinti. Dupa clatire, sucul (care este bine sa fie ceva mai concentrat) se tine cateva minute in gura.
Cancerul de piele - se pune sucul (facut cu infuzie de tataneasa in loc de apa) pe plagi, de patru-cinci ori.
Doza - ratia optima de frunze proaspete care poate fi consumata pe zi este de 50-80 de grame pentru un adult, jumatate pentru copiii de la 12 ani in sus si un sfert pentru copiii de 4-12 ani.
Precautii - in doze mai mari de 100 g pe zi produce lipsa de calciu, ameteala, leziuni renale. Se intervine cu spalaturi gastrice, purgative, dupa care se administreaza calciu.
Contraindicatii - in cazurile de litiaza renala (mai ales in cea cu oxalati), boli de plamani grave, astm, sensibilitate gastrica, guta, artrita.Banuteii
(Bellis perennis) Margarete pitice, cu mijlocul galben si petalele albe, tivite cu un paspol rosiatic, banuteii sau nasturasii brodeaza toate pajistile de la campie si pana in zona montana, fiind un detoxifiant important in cura de primavara. Ceaiul de banutei (mai sunt numiti si paralute) stimuleaza activitatea rinichilor, creste cantitatea de urina, stimuleaza transpiratia si favorizeaza eliminarea toxinelor prin tubul digestiv (are efect tonic amar). Se culeg doar florile (fara tulpini si frunze) care se folosesc de regula in stare proaspata.Ceaiul
O mana de flori proaspete se ia si se toaca marunt, apoi se pune la inmuiat in jumatate de litru de apa timp de 4-5 ore, dupa care se filtreaza. Zeama care rezulta se pune deoparte, iar florile se oparesc cu inca jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se acopera si se lasa sa se raceasca. La sfarsit, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproape un litru de ceai care se bea in trei reprize, pe stomacul gol.Alimentatie
Florile proaspete se folosesc in salata (cu ulei si ceapa verde), ca ingredient in supele de primavara alaturi de urzica si spanac, ca adaos in salatele de fructe.
In supe si ciorbe, florile se pun doar dupa ce s-a stins focul.
Florile tocate si amestecate cu miere se folosesc intern mai ales pentru tratarea infectiilor din zona gatului si a arborelui bronsic.Florile uscate
Pentru a fi folosite in combinatii cu alte plante medicinale, florile se usuca. Uscarea se face la umbra, in strat subtire, in locuri bine ventilate. Pulberea se obtine prin macinare cu rasnita de cafea, urmata de o cernere (cu ajutorul unei site pentru faina alba). Termenul de garantie pentru florile uscate este de doi ani, iar pentru pulbere de maximum trei saptamani.Indicatii terapeutice:Intoxicatiile (alimentare, tabagice s.a.m.d) - se bea un litru de ceai pe zi, timp de 12 zile la rand, pe stomacul gol, dimineata si seara. Efectul depurativ al ceaiului creste considerabil daca punem in el si doua-trei papadii (radacini si parte aeriana).
Insuficienta renala cronica - se bea 12 zile la rand ceaiul recomandat mai sus, in care s-a pus si papadie proaspata (trei-patru plante cu tot cu radacina si rozeta bazala de frunze).
Petele pe piele - se face o cura de 21 de zile cu ceai de banutei. In acelasi timp se tine un regimpredominant crudivor (50-70% cruditati), consumandu-se in special frunze de telina, tulpini de rabarbura, usturoi si ceapa verde, asmatui, frunze de ridiche si de morcov.
Reumatismul - puseele suparatoare de reumatism care apar primavara pot fi evitate daca facem o cura de doua saptamani cu ceai de banutei, urzica vie si asmatui (se pune cate o mana din fiecare si se prepara dupa metoda data mai sus). Aceasta cura nu numai ca previne puseele de reumatism, dar face sa se dezumfle articulatiile deja inflamate, intinereste organismul si ii reda din elasticitate.
Cancerul la san - una din cele mai eficiente retete contra cancerului la san este compusa din: patru parti flori de banutei, patru parti frunza de captalan, patru parti tataneasa, doua parti iarba de rachitan, o parte marul lupului, doua parti vasc de mar sau de brad. Plantele se folosesc sub forma de pulbere, doua lingurite de patru ori pe zi, in cure de 12-18 luni.
Migrenele - cura de doua saptamani cu ceai de banutei inlatura insuportabilele dureri de cap precum si simptomele care le insotesc. Cele mai bune rezultate se obtin la persoanele foarte emotive, in tratarea migrenelor care apar pe fondul unor emotii foarte puternice. Daca migrena este asociata cu probleme biliare, se va pune in fiecare ceasca de ceai de banutei cate 50 de picaturi de tinctura de sunatoare.
Litiaza renala cu urati - la ceaiul de banutei se adauga o lingurita de muguri sau o mana de frunzulite proaspete de mesteacan. Se tine o cura de 21 de zile in care se beau 1,5-2 litri pe zi de ceai, pe stomacul gol, in doua reprize (dimineata si seara).
Bronsita acuta si cronica, tusea - se iau, de patru ori pe zi, cate doua lingurite de flori zdrobite si amestecate cu miere lichida.Ilie Tudor