Varujan Vosganian
Presedintele Ufd, candidat la Primaria Capitalei
"Primarul Bucurestilor trebuie sa fie inainte de toate un bun manager"<b></b>- Dorinta dvs. de a ocupa scaunul de primar vine in contradictie cu menirea unui lider politic, care se ocupa de doctrine si de programe. De ce candidati la Primarie, d-le Varujan Vosganian?
- Situatia din Romania este atat de grava incat nu ne mai putem permite luxul de a fi pesimisti. Toti politicienii vorbesc de solutii. Dar, ca sa le aplice, trebuie sa inceapa de undeva. Eu am decis sa incep cu Capitala. Bucurestiul poate deveni avangarda reformei in Romania. Exista pentru asta cateva argumente. Mai intai, resursele financiare mai mari decat ale altor zone. Apoi, nivelul mediu de pregatire al cetatenilor este mai inalt decat in restul tarii. Pentru ca in Bucuresti exista o "aglomerare institutionala", oamenii au un acces mult mai rapid la informatii. Orice transformare, realizata in Bucuresti, este deci imediat sesizabila in tara. Desigur, sunt si alte orase importante in Romania. Dar Capitala este cea urmarita intotdeauna. Rolul Bucurestilor a fost insa de mai multi ani diminuat. Ufd-ul a lansat de curand un mesaj, "Mesajul solidaritatii nationale", in care, la punctul 6, subliniam ca trebuie sa facem in asa fel incat capitala Romaniei sa isi asume efectiv rolul de capitala si nu de oras sustinut prin contributia financiara a tuturor, alimentand astfel tendintele secesioniste sau regionalist-federaliste. Bucurestiul trebuie sa se deschida catre tara. Iata de ce sustin ca misiunea de primar al capitalei este foarte importanta. Mai sunt de altfel si alte argumente. Primarul general al Capitalei este, ca numar de voturi, deci ca forta de reprezentare, al doilea dupa presedintele Romaniei. Gestiunea lui este, ca anvergura, a doua dupa cea realizata de primul ministru. Bucurestiul este si prima vitrina a tarii pentru strainatate.
- Sunteti un reputat economist. Ati facut, in perspectiva candidaturii, inventarul marilor probleme ale Capitalei? Se stie ca nu sunt deloc putine.
- Bucurestiul are doua tipuri de probleme. Unele sunt constientizate dureros de locuitorii sai. Aglomerarea de gunoaie ce sluteste fata orasului, lipsa de apa, dar si poluarea ei masiva, calitatea slaba a drumurilor din oras, numarul mare de caini vagabonzi, proasta distributie a termoficarii sunt sesizate de toti. Alte probleme, mai putin vizibile, sunt la fel de dureroase. Bucurestiul nu are nici o perspectiva ferma asupra dezvoltarii sale viitoare. Nu ma refer numai la planul de urbanism general, care este foarte important, ci si la rolul pe care si-l propune orasul in dezvoltarea tarii si, dupa deschiderea negocierilor de aderare la Ue, in concertul capitalelor europene. Bucurestiul nu este, la ora actuala, un oras atractiv. Apele sale subterane sunt poluate, zona sa limitrofa este infestata, afectand chiar alimentatia locuitorilor. Laptele pe care-l beau copiii bucurestenilor, adus din satele din jur, contine chimicale peste limita admisa. Ca sa nu mai vorbim de celelalte alimente. Pentru a rezolva problemele concrete ale orasului, dar si pe cele de context, primarul orasului trebuie sa fie mai mult decat un "bun gospodar", maturatorul sau hingherul capitalei, cum simplist se intelege, ci un manager cu viziune unitara asupra tuturor acestor probleme. Am facut inventarul lor pe baza unor intalniri punctuale cu reprezentantii tuturor organizatiilor si institutiilor interesate, de la asociatiile pentru protectia cainilor vagabonzi si cele ale medicilor veterinari pana la conducerea Uniunii Arhitectilor, pentru a analiza planurile de urbanism ale Capitalei.
- Ce ati stabilit?
- Cred ca un viitor primar trebuie sa aiba cateva obiective de anvergura ce trebuie urmarite mereu. Trebuie, mai intai, pe baza planului de urbanism general, sa stie unde va fi centrul Bucurestiului si cum trebuie sa arate el. Ce politica trebuie sa urmam pentru a atrage institutii internationale, in special pe cele financiare, pentru a se stabili aici? Ce sedii le vom oferi si in ce masura modernitatea acestora se potriveste cu stilul arhitectonic bucurestean? Cum se rezolva problemele aglomerarii, atat urbane, cat si a circulatiei rutiere? Cum si in ce directie extindem orasul? Cum se vor dezvolta zonele limitrofe, pentru a atrage o parte a populatiei din centru, asa cum se intampla in toate marile capitale? M-am gandit la o serie de solutii pentru toate aceste chestiuni. Mai intai trebuie sa oprim fenomenele negative. In Bucuresti, la ora actuala, exista o anume agresivitate urbana. Cei care au condus orasul pana acum nu s-au preocupat de ea. Bucurestiul creste salbatic. Or, ei au blocat investitii si programe care ii dadeau sanse de reabilitare. Programul "Bucuresti-2000" urmarea, de exemplu, sa elimine deficientele arterei ce leaga Palatul Parlamentului de Piata Alba-Iulia. Exista, pe aceasta artera, o multime de cladiri neterminate, de terenuri virane. Cum trebuie finisate si cum trebuie umplut spatiul? Sau, alt exemplu: cum sa echilibram tendinta de dezvoltare excesiva din nordul orasului? Sunt taiate padurile pentru a ridica serii intregi de cartiere de lux. Dupa mine, si dupa conducerea Uniunii Arhitectilor, Bucurestiul ar trebui sa se dezvolte si catre sud-est. Exista spatiu pentru constructii mai ieftine, dar frumoase si cu gradini, accesibile si celor mai saraci. Relansarea creditului ipotecar, dar si utilizarea altor resurse financiare ar permite realizarea rapida a unui astfel de proiect. Oamenii trebuie sa aiba, acolo unde locuiesc, liniste si confort. Or, acum, in Bucuresti se petrece un fenomen foarte periculos, care a fost tolerat de primarii: spatiile comerciale si cele pentru birouri au inceput sa agreseze cetatenii. Nu este normal ca, pe o scara de bloc, sa se amestece spatiile de locuit cu birourile de firme. Trebuie sa gandim construirea unor zone destinate numai pentru un tip de activitate. Apoi, Bucurestiul ar trebui sa-si redobandeasca rolul cultural de alta data. Stiti ca orasul are acum mai putine institutii culturale decat in perioada interbelica?
- Candidand la o asemenea functie, nu va riscati prestigiul politic personal si pe cel al Ufd-ului?
- Dimpotriva. Functia de primar general este foarte solicitanta. Dar rolul ei trebuie vazut altfel decat pana acum. Primaria Capitalei a fost, pana la ultimul razboi, locul in care si-au incercat puterile foarte multe dintre marile personalitati ale tarii. Prin Primaria Bucurestilor au trecut C.A. Rosetti si Cristian Tell, Scarlat Cretulescu si Grigore Cantacuzino etc. In anii "20, orasul a fost condus de primari cu viziune de avangarda in privinta arhitecturii. Ganditi-va ce constructii importante s-au realizat atunci: blocul "Patria", Palatul Telefoanelor, Palatul Victoria etc. In anii "20, Bucurestiul era un oras cu totul european. O carte care aparea la Paris intra aproape instantaneu si in librariile bucurestene. In 1940, in oras existau de zece ori mai multe spatii expozitionale decat astazi. Erau si o serie de muzee extraordinare, precum Muzeul "Simu", disparut pentru a face loc blocului "Eva". Iata de ce am acceptat provocarea de a candida la Primaria Capitalei. Cineva trebuie sa gandeasca altfel decat pana acum dezvoltarea orasului. Bucurestiul trebuie sa-si regaseasca traditiile si prestigiul de altadata in contextul actual al modernitatii si integrarii europene. Pentru asta el are nevoie de fonduri si de fixarea unei anume ordini in utilizarea lor. Este nevoie de o noua viziune manageriala pentru atragerea si gestionarea lor. Primarul Bucurestiului trebuie sa fie un conducator cu o echipa alcatuita din oameni de varf. Exista astfel de oameni in oras, dar ei trebuie atrasi, folositi.
- Cum veti solutiona problema fondurilor? Toti primarii de pana acum s-au plans de insuficienta lor.
- Toate primariile din tara, si cea a Bucurestiului nu face exceptie, au fost, pana acum, consumatoare de bani. Pe primari ii interesa doar cum cheltuiesc banii primiti din impozitarea populatiei. Ca peste tot, bucuresteanul a resimtit, in consecinta, administratia locala ca pe o povara. Pentru el, circumscriptia financiara este un ghiseu la care sta la coada pentru a plati niste impozite pe care, cel mai adesea, nu le regaseste in servicii, in strazi mai curate si fara gropi, in mai multa lumina noaptea sau intr-o apa potabila mai limpede. Eu cred ca un oras mare, mai ales o capitala, nu trebuie sa fie un consumator, ci un producator de fonduri. Am facut inventarul posibilitatilor de dezvoltare ale Bucurestiului si l-am comparat cu cele ale altor mari orase din Europa. Bucurestiul are mari disponibilitati pentru a produce bani. Avem cateva programe de utilizare a lor. O agentie speciala ar putea sa se asocieze cu cateva firme internationale dornice sa participe la impunerea acestor programe. Proiectul "Bucuresti-2000", pe care mi-l asum integral, este o oferta premiata de Uniunea Arhitectilor, care propune solutii concrete, rapid realizabile. Primaria ar putea sa le aplice lansand pe pietele financiare titluri municipale ce pot fi garantate prin veniturile si patrimoniul ei, obtinand astfel fondurile necesare. Prin titlurile municipale, cetateanul devine el insusi investitor in oras. El se leaga astfel nu numai afectiv, ci si financiar de mediul sau, si isi impune - in consecinta - un altfel de comportament fata de acesta. Ufd va propune o serie de reglementari in domeniu. Titlurile achizitionate de cetateni trebuie deduse din veniturile globale si sunt excluse de la impozitare. Dezvoltarea va fi astfel stimulata si motivata.
- Bucurestiul era considerat odinioara un oras al parcurilor si gradinilor. Acum parcurile sunt agresate de constructii, centura verde este redusa si copacii de pe strazi sunt masacrati fara mila. Ce propuneti pentru refacerea ecosistemului?
- In Bucuresti exista inca spatii verzi care trebuie salvate si reabilitate. Avem Cismigiul, Herastraul, Parcul Tineretului, Gradina Icoanei. Lor trebuie sa li se adauge si altele, devenind locuri de manifestare ale spiritului civic si ale comunicarii cetatenesti. Sunt de recuperat si sutele de maidane transformate in depozite de gunoi. Trebuie reluata si traditia ca strazile sa fie decorate cu copaci. In Bucurestiul vechi erau vestite strazile cu anume copaci: plopi, tei, platani etc. Cand se taia uncopac, in locul lui era imediat plantat un puiet de aceeasi esenta. Nimeni nu se preocupa acum de replantarea copacilor taiati si, cu cioturile ramase, orasul arata si mai sordid.
- Cum veti impune ordinea si civilitatea cand, alaturi de poluarea produsa de gunoaie si de constructiile neterminate, exista si o poluare morala mult mai greu de eradicat?
- Jandarmeria este subordonata Primariei, dar, deocamdata, nu este folosita eficient. Vom inaspri sistemul amenzilor pentru poluare si vom mari numarul patrulelor, pana cand vom crea reflexul pastrarii curateniei. In contractele cu diversele firme ce raspund de utilitatile publice vom include clauze de reziliere foarte dure pentru cazurile in care nu se realizeaza corect prestatiile. Gropile de gunoi vor fi administrate, in colaborare cu Ministerul Mediului, stimuland, in primul rand, acele firme care pun accentul pe reciclarea acestora. Bine utilizate, gunoaiele pot deveni chiar o sursa de energie suplimentara, deci o sursa de venituri. Vrem sa impunem si o anume disciplina a constructiilor. Orice constructie noua va trebui sa respecte specificul zonei, sa se armonizeze cu spatiul adiacent si sa posede un certificat termic. Stiu ca bucurestenii sufera iarna de lipsa apei calde! Energia termica se pierde masiv pe retea si este si foarte scumpa. Pana la reabilitarea retelei, care va dura, vom solicita ca toate noile constructii sa respecte anume cerinte pentru conservarea energie termice. Noi avem, desigur, si un program de refacere a retelei termice, mai ieftin, prin economiile viitoare, decat construirea unor noi centrale pentru caldura.
- Ati vorbit de birocratie. Ea este o grea povara pentru membrii urbei. Ce intentionati sa faceti in aceasta privinta?
- Este intr-adevar o problema ce trebuie rezolvata radical. Un calcul, pe care-l voi da publicitatii in campanie, mi-a aratat ca, pentru a realiza o constructie intr-o zona oarecare a orasului, cetateanul are nevoie de aproximativ 65 de avize. Este descurajant, mai ales ca fiecare aviz se obtine cu greu si genereaza coruptie, presiuni etc. Se solicita si avize pentru diversele faze de executie. Voi propune informatizarea departamentelor primariei si degrevarea cetateanului prin structurarea unui compartiment specializat care, intr-un termen limita, sa-i acorde toate avizele necesare. Primaria trebuie sa fie obligata sa respecte un anume termen in eliberarea certificatelor de urbanism si sa urmareasca modul in care constructiile respecta prescriptiile continute de acestea. Bucurestiul trebuie sa aiba o imagine omogena, specifica.
- D-le candidat, va uram succes! Toma Roman