Aceasta sarbatoare de familie a coincis si cu premiera unui spectacol care va fi de succes, un spectacol realizat de Horea Popescu dupa celebra piesa a lui Arthur Miller, "Moartea unui comis-voiajor". Triumf teatral in anii "60, cand rolurile principale au fost interpretate de Jules Cazaban, Clody Berthola si de foarte tinerii pe-atunci Mircea Albulescu si Victor Rebengiuc. Noua versiune a piesei beneficiaza de alte nume de marca ale primei noastre scene: Virgil Ogasanu si Florina Cercel (in rolul Mamei).
- Ce inseamna in cariera ta acest rol, Florina Cercel?
- Inseamna o noua provocare si o noua incercare a fortei mele actoricesti. In versiunile de pana acum ale piesei, Mama a fost conceputa si interpretata ca un personaj mai degraba "sters", o fiinta inspaimantata de drama care se petrece in familia ei, de grijile de zi cu zi, de soarta baietilor ei porniti pe drumuri nesigure. In acord cu regizorul, am incercat sa creionez un alt tip de mama, pastrand, desigur, spiritul textului. Am incercat sa intruchipez mama tipica a familiei americane, stalpul casei, cea care-i imbarbateaza pe toti, care-i incurajeaza cu determinarea si caldura ei, care incearca sa le redea speranta intr-o viata mai buna. Ca si in "Vassa Jeleznova", am incercat sa ies din tipare. Din fericire, in aceasta recenta "incercare" a mea sunt ajutata de minunatul meu partener, Virgil Ogasanu, si de ceilalti foarte buni actori din distributie. E cel mai frumos cadou pe care puteam sa-l primesc de ziua mea!
Silvia Kerim
Anul Eminescu
Itinerar Iesean
Uniunea Scriitorilor din Romania a declarat anul 2000 "Anul Eminescu". Pe parcursul intregului an vor avea loc reuniuni, lansari de carti, expozitii, spectacole in care personajul principal va fi Poetul. Pentru cei care vor ajunge in "dulcele targ al Iesilor", d-l Lucian Vasiliu, directorul Muzeului Literaturii Romane din Iasi, prezinta cateva repere ale trecerii Poetului prin urbea moldava.
Incercam - cronologic si apoi selectiv - sa mentionam cateva secvente din biografia Poetului, legata de orasul marilor uniri, zidiri, iubiri.
La 19 ani, in 1869, Eminescu initia la Bucuresti Cercul Literar Orientul, care isi propunea sa culeaga basme, poezii populare si alte materiale documentare din provinciile tarii. Eminescu opteaza pentru Moldova. In vara anului 1869, inregistram prima atestare documentara a prezentei lui Eminescu in Iasi, fiind in turneu cu trupa de teatru Pascaly.
In 1872, Poetul participa la sedintele Junimii din casa primarului - scriitor si om politic Vasile Pogor. Cu aceasta ocazie, tanarul Eminescu va primi subventie din partea Societatii Junimea pentru a-si continua studiile superioare la Berlin.
In perioada 1874-1877, Eminescu va indeplini mai multe functii in Iasii Convorbirilor literare: director al bibliotecii, profesor suplinitor, revizor scolar, redactor la Curierul de Iasi. Este una dintre perioadele de creatie fertila pentru junimistul botosanean.
Anii 1884-1887 sunt legati tot de Iasi, pe fondul bolii accentuate si al iubirii pentru Veronica Micle.
Ca repere de turism cultural, de pe o harta succinta a Iasilor Junimii n-ar trebui sa lipseasca:
- Biserica Trei Ierarhi, in anexele careia a locuit un timp Poetul;
- Bojdeuca lui Ion Creanga, unde s-a ctitorit o pilduitoare prietenie culturala;
- Banca Moldovei (casa Iordache Bals), unde au fost inaugurate in 1864 Prelectiunile populare ale Junimii;
- Universitatea Veche (casele Costache Ghica), unde Eminescu a fost bibliotecar, iar Creanga - student la Teologie;
- Teiul si Obeliscul cu lei din parcul Copou, inclusiv actualul Muzeu "Eminescu" (in curs de finalizare);
- Hotelul Binder, unde au avut loc parte din banchetele Junimii;
- Institutul Academic (actualul Liceu "Mihai Eminescu"), unde Poetul a fost profesor suplinitor;
- Casa in care a locuit Veronica Micle (strada Sf. Atanasie);
- Casa scriitorului-primar Nicolae Gane, unde au avut loc, de asemenea, seri culturale junimiste;
- Rezervatia naturala "Plopii fara sot".
N-am incheia succinta trecere in revista fara o sugestie de popas la celebrele hanuri Bolta Rece, Trei Sarmale, Bucium si fara un citat dintr-o epistola catre Eminescu, semnata de Ion Creanga: "La Iesi ninge frumos de ast-noapte, incat s-a facut drum de sanie (...). Vino, frate Mihai, caci fara tine sint strain...".
Lucian Vasiliu
ianuarie 2000, Iasi
Carte
Selectia "Formula As"
Ileana Malancioiu, "Linia vietii", antologie de autor, prefata de Nicolae Manolescu, Editura "Polirom", 336 pag. "Ileana Malancioiu este una dintre cele mai puternice personalitati ale intregii literaturi romane" - afirma Nicolae Manolescu, si fiti sigur ca autorul "Istoriei critice a literaturii romane" stie ce spune. Acum, cand relieful literar al secolului Xx poate fi privit in ansamblu, opera Ilenei Malancioiu se vede ca o forma inalta, inconfundabila in dimensiunea ei estetica si etica. Desi o sensibilitate si o constiinta moderne sunt cele ce se exprima, aceasta opera nu tine de mode literare. Curatate de orice literaturizare, slefuite pana la simplitate, poemele transmit intotdeauna un mesaj existential major cu o forta ce il face sa patrunda la orice categorie de cititori, nu doar la cei exersati in lectura poeziei moderne. Poeta, care a implinit de curand 60 de ani, si-a adunat cu aceasta ocazie, din cartile aparute intre 1967 si 1996, poemele considerate de ea cele mai reprezentative, adaugandu-le o serie de creatii inedite din ultimii ani. Astfel, tinerii care nu au citit volumele la vremea lor sau maturii care nu le-au citit pe toate (in vremea dictaturii ceausiste, plachetele cu incarcatura exploziva ale Ilenei Malancioiu - aparute dupa lupte cu cenzura - se epuizau rapid) au la dispozitie o selectie din toata opera poetica de pana acum a acestei contemporane despre care, sunt sigura, se va vorbi mult pe parcursul secolului al Xxi-lea. Fie si pentru ca "Linia vietii" Ilenei Malancioiu trece prin noi toti, ar trebui ca antologia sa nu lipseasca din biblioteca dvs.
Cezar Petrescu, "Ochii strigoiului", roman in trei volume, editie ingrijita de V.T. Spanu, Editura "Cerna" (telefon 01/686.02.28), 264 + 264 + 320 pag., 84.000 lei. Romancier foarte popular in perioada interbelica, autor a zeci de carti ce se doreau o "Comedie umana" autohtona, Cezar Petrescu nu mai e cunoscut publicului de azi decat prin "Intunecare", fiindca a fost lectura scolara obligatorie, si prin "Fram, ursul polar" - frumoasa carte pentru copii. Pusi sa numeasca alte titluri din lunga lui bibliografie, majoritatea celor sub 60 de ani nu vor fi in stare, desi multe dintre cartile semnate de Cezar Petrescu s-au reeditat in comunism. Nu e vina nimanui ca lucrurile stau asa. Gusturile s-au schimbat si felul propriu lui Cezar Petrescu de a scapa cursul epic adunand in aceeasi albie cu meandre realismul reportericesc si fantasticul, senzationalul si evenimentul istoric documentat, drama psihologica si satira de moravuri, nu mai corespunde asteptarilor cititorului de azi. De ce am selectat totusi "Ochii strigoiului" printre cartile ce merita citite? In primul rand fiindca din august 1944 ea a fost interzisa. Daca o veti citi, veti intelege de ce felul cum e prezentata existenta in Romania intre 1918 si 1940 contravenea flagrant istoriei falsificate de comunisti. Apoi fiindca, desi subiectul senzational (un om aflat in inconstienta letargica se trezeste dupa 20 de ani) e deja mult uzat azi prin filme de duzina, pretextul pe care il foloseste Cezar Petrescu are drept scop sa infatiseze Romania Mare din 1937 prin optica unui idealist naiv, ramas la mentalitatea din timpul Primului Razboi Mondial. Din perspectiva sfarsitului de secol Xx, inceputul lui si anii "30 pusi astfel in antiteza dau multe subiecte de meditatie. E o experienta ce merita facuta.
Lawrence Durrell, "Lamaii amari ai Ciprului", traducere de Cornelia Bucur, Editura "Univers", 288 pag. Lawrence Durrell (1912-1990) si-a sedus cititorii din toata lumea prin imaginatie fertila, verva si rafinament. Istoriile sale se petrec in locuri exotice (pe care scriitorul-aventurier le-a cunoscut bine) si pun in scena personaje fascinante, prinse in plasa unor complicate relatii pasionale, politice, ezoterice. Opera lui Durrell e aproape in intregime tradusa la noi; in special cele patru romane alcatuind "Quartetul din Alexandria" si cele cinci reunite sub titlul "Cvintetul din Avignon" i-au facut faima printre cititorii romani. Seria de autor de la Editura "Univers" a sporit acum cu o noua aparitie. Intre memorialistica, studiu subiectiv si roman, "Lamaii amari ..." surprinde "pe viu" atmosfera din Ciprul anilor 1953-1956, cand autorul a trait intr-un sat grecesc de pe insula, asistand la desfasurarea tragediei cipriote alaturi de oamenii locului.
Adriana Bittel