Anii au trecut, cladirea se degrada, nimeni nu mai voia sa stie ca exista.Dar cladirile, ca si oamenii, isi au destinul lor tainic.
Dupa 1989, batranul palat a capatat o noua varsta si un nou destin. O data lucrarile de renovare terminate, a inceput o sustinuta activitate culturala, s-a refacut, cu multa truda, biblioteca - una dintre valorile romanesti distruse de comunisti - au inceput colaborarile culturale romano-italiene, dialogurile atat de necesare evolutiei unei culturi. Si totusi, prezentele romanesti, unele chiar notorii, se faceau mereu in surdina, usile institutului ramaneau ferecate, cei care se aratau interesati de Romania, de cultura romaneasca, aveau sa sune la interfon, sa-si spuna numele si motivul vizitei... Nu directorii erau de vina, asa ramasese obiceiul...
Iata de ce in acest an, de Boboteaza, cand in intreaga lume italieneasca soseste Befana cea plina de daruri pentru copii, am ramas surprinsa in fata usii deschise a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica. Era o imbietoare invitatie de a intra si... n-am pregetat. Inauntru se afla o expozitie de grafica romaneasca, expresie a trei generatii de artisti: Marcel Chirnoaga, Dragos Patrascu, Tudor Patrascu.
Astfel l-am cunoscut pe prof. Ion Bulei, directorul institutului, gazda primitoare si joviala, desavarsit mesager al culturii si spiritualitatii romanesti, cel care a deschis larg portile Romaniei aflate pe pamant italienesc.
Activitatea Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica este bogata si variata. Saptamanal are loc cate un eveniment cultural, fie ca este vorba, ca luna trecuta, de o masa rotunda cu tema "Probleme ale literaturii romane azi", fie ca este un concert in salile institutului sau intr-una din bisericile venetiene, fie ca este vorba de o expozitie ca cea a celor trei generatii. Saptamanal si, uneori, mai des, institutul primeste oaspeti. Luna ianuarie incepe seria de sarbatoriri ale lui Mihai Eminescu, va continua seria de expozitii, conferinte - tot atatea marturii ca Romania se arata deschisa dialogurilor culturale cu Lumea.
Indragostit de cultura si arta, prof. Ion Bulei este totodata si gazda indatoritoare a celor sase bursieri romani, tineri istorici, plasticieni, arhitecti, veniti aici pentru specializare.
Dar nu numai atat. Urmasii celor care in 1930 au asistat, ca prieteni ai Romaniei, la deschiderea institutului sub inaltul patronaj al lui Nicolae Iorga, au ramas si ei la randul lor prieteni ai tarii noastre. Altii au fost atrasi de activitatea plina de profesionalism si competenta a directorului, devenind membri de onoare ai institutului: poetii Mario Stefani, Gino Pastega, Gianfranco Chinellato sau scriitorul Gustavo Gasparini, artista Maria Pia Colonnello, familia poetului Andrea Zanzotto.
Calde felicitari Ministerului de Externe, Ministerului Culturii, tuturor celor care au pus umarul pentru o asemenea realizare, salutata si stimata si de prietenii nostri nestiuti din tara lui Dante. Dar, mai cu seama, felicitari insufletitului mesager al culturii romanesti din orasul cu 150 de canale, distinsul istoric, prof. Ion Bulei.