Acasa

Redactia
Evocari sub stresini de sat. Strigare peste timp. Acasa este cu adevarat locul in care iti poti spune binele si raul, descatusandu-te si de unul si de celalalt. Dar cand azurul acesta binecuvantat se destrama, atunci binele, acasa, e tot atat de rar pe cat ar trebui sa fie raul.. De fiecare data cand v...

Evocari sub stresini de sat

Strigare peste timp

Acasa este cu adevarat locul in care iti poti spune binele si raul, descatusandu-te si de unul si de celalalt. Dar cand azurul acesta binecuvantat se destrama, atunci binele, acasa, e tot atat de rar pe cat ar trebui sa fie raul.

De fiecare data cand vin in curtea casei, la Vama, ma caut pe mine, dar mai cu seama pe cei dragi, de neuitat, stramutati acum sub niste semne cioplite. Roiuri de amintiri dau navala si apar in minte imagini incarcate de umbra. Peste tot aici e gol, trist si mahnit. Pana si neasemuitul nostru tei din cornul casei si-a desprins coroana si a ingenunchiat, luand toata mireasma ca s-o cadelniteze asa, ca odinioara, celor dragi, pe care i-a strajuit atata vreme.

E atat de trist si de dureros de frumos! Pentru ca Vama, aceasta asezare bucovineana, staruie la rascruci de legenda si drumuri voievodale. Iar manastirile stau in jur ca un sirag de matanii, alaturi de Capela Sixtina a noastra, a romanilor, Voronetul.

De aici imi trag eu seva si respir aroma proaspata a muntilor. Acesti munti, la fel de frumosi ca si cerul care curge in siroaie peste obcine si se pravale in apa Moldovei, ce serpuieste cand molcom, cand involburat, ca un zimbru.

Calc parca pe jaratec cu aceasta spovedanie, dar ma alatur codrilor care scapa din ei, in anumite clipe, putina taina... E o strigare peste timp.

Livia CiorneI - Str. Miron Costin nr. 7, loc. Vama, jud. Suceava, cod 5969

Spovedanie de taran trist

Sunt un taran care nu stie nici o doina.

Biserica noastra din sat nu are nimic din maretia impietrita a catedralelor. Batrana si garbovita, masoara curgerea noastra printre secole, botezuri sau inmormantari.

Taranii mei stau cu coatele pe garduri, mirandu-se ca painea costa cat o jumatate de sticla de Coca-Cola, tin socoteala sarbatorilor cu o cruce rosie insemnata in calendar si stau cuminti si jenati la rand cand vin camioane cu ajutoare, insotite de cate un pedofil amabil si blond. Cand si cand, mai fura cate un lemn din padurea bunicilor lor.

Copiii din sat poarta tricouri cu inscriptii americane, mandri ca au terminat sapte clase la scoala unde profesorii-navetisti rezolva plictisiti integrame, in asteptarea cursei de oras.

Pe marginea drumului, fantanile secate inca de la primul sant sapat pentru alimentarea localitatii cu apa (o ora dimineata, o ora dupa-amiaza) imi amintesc de anii copilariei si de povara dulce a caldarilor cu apa, carate pe cap.

Cainii din satul nostru n-au pedigree, se bat cu lupii si ursii la vreme de iarna, iar vara pazesc vitele pe un islaz pe care iarba refuza sa creasca, in semn de protest si de neintelegere a acestui timp.

Acasa, in sat, nuntile incep toamna. Imbracati in unicul costum si cu unica pereche de pantofi, taranii mei beau vin facut la combinat si se incurca in folosirea cutitului si a furculitei. Apoi, starniti de aburii acrisori ai alcoolului, isi amintesc de copiii someri de la oras, de nepotii bolnavi, de pamant sau de vite, de seceta, de guvernanti.

Acasa simt cu adevarat povara si imensitatea lumii.

Sunt un taran trist.

Tudor Daniel - loc. Strejnic nr. 404, jud. Prahova

Dulce Bucovina...

Doamne, cat de frumos suna acest cuvant Acasa. Pentru mine Acasa inseamna satul Serauti din judetul Hotin. Un sat cu oameni minunati, harnici, muncind fiecare bucatica lui de pamant. Oameni care in zilele de sarbatoare uitau de munca grea a gliei si se imbracau in frumoase costume nationale, mergeau la biserica si apoi la hora care se incingea in centrul comunei.

Nu pot uita Pastele din anul 1944, cand am mers cu parintii la cimitir, cu un cos plin cu oua incondeiate si cozonaci, pentru a-i pomeni pe cei dragi, care isi dorm somnul de veci in cimitirul satului. Cimitirul era plin de lume, toti satenii si-au impodobit cosurile cu cele mai frumoase stergare, mandria fiecarei gospodine. A fost ultima data cand am putut sa ne pomenim mortii acolo.

Casa noastra nu se afla pe strada principala, dar era un mic paradis. Intrarea in curte era strajuita de o alee de ciresi pe care ochii mei de copil ii cercetau in fiecare zi pentru a vedea daca s-au mai copt cirese si pentru a-l ruga pe bunicul sa-mi culeaga cateva. Nu am apucat sa le vedem coapte, caci ne-am trezit intr-o dimineata cu trista veste ca s-a primit ordin de evacuare din partea autoritatilor romane. Incepea cotropirea Bucovinei si a Basarabiei.

Aceasta minunata Bucovina, cu livezi nesfarsite, cu lanuri manoase si paduri seculare, va fi cotropita de ciuma rosie. Astfel incepea marele dezastru pentru noi si pentru toti cei care au fost nevoiti sa-si paraseasca casa, agoniseala de generatii a parintilor si a strabunilor.

Vad si acum in fata ochilor si cred ca nu voi uita niciodata casa noastra, gradina, livada din spatele casei si, cu mintea mea de copil, nu puteam sa inteleg de ce trebuie sa plecam.

Asa au plecat parintii mei, cu doi copii mici si cu patru geamantane in pribegie, lasand totul, de teama cotropitorilor.

Si acum, pentru mine Acasa inseamna satul meu din frumoasa Bucovina cotropita, locul unde m-am nascut si unde puteam sa-mi duc traiul linistita, fara griji, pana la adanci batraneti, caci Bucovina nu este un mit, este o realitate care datorita capriciilor istoriei nu ne mai apartine si pe care nu stiu daca o voi mai vedea vreodata.

Veronica Sefer - Str. Mantuleasa nr. 12, Bucuresti

Chemare

Acolo unde-s pruni in floare
Si iarba deasa-n pasunat,
Si ulita cu tina-n toamne,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-n deal, la vii
Cules-ai rod imbelsugat
Iar valea curge tot la vale,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde tu, copile,
In traista mica ai purtat
Tablita sparta-n colt si stilul,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-n zori de viata
Cu ochi avizi ai incercat
Sa dai de rosturile firii,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-n primaveri
"Pe Lacurele" - ai alergat
In urma mieilor, descult,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-n anii tineri
Cu steaua si tu-ai colindat
Si-ai pus cununi de Sanziene,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-ai mers la joc
Si-n sezatoare ai umblat
Si-ai prins de mana pe cea draga,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde "in Priloage",
"La Lazuri" poate-ai secerat
Intaiul snop din graul verii
Acolo sta batranul sat.Acolo unde-ai atintit
Privirea-n gol cand l-ai lasat
Plecand in lumea asta mare,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde, sus, "in Coasta"
Sub cruci uitate, sta uitat
Un frate, sora ori parintii,
Acolo sta batranul sat.Acolo unde gandul, dorul
Oricat in lume-ai alergat
Te-ntoarce-n cumpene de viata,
Acolo sta batranul sat.El te asteapta cu credinta
Oricum ai fi, oriunde-ai fi
Si-n zi de mai se-mpodobeste
Cu ie noua. Nu vii? Vii!

Codres Aurelia - Str. Ovidiu nr. 1, bl. 13, sc. A, ap. 1, Brasov

Mesaje Pe Internet

"Am devenit "addicted", cum se spune pe aici"
Habar nu aveam de aceasta revista si nu eram prea interesata de publicatiile din tara pana in ziua in care mama, venind in vizita la noi, la Montreal, mi-a adus un teanc de reviste, toate fiind "Formula As" si mi-a recomandat sa le citesc pe toate. Adevarul este ca a avut dreptate, este cea mai buna, cea mai diversificata revista romaneasca si am citit-o pe nerasuflate. Apoi, am cautat-o pe Internet si, cand am gasit-o, am stat noptile sa citesc toata arhiva, toate numerele mai vechi (am un copil de 3 luni si sunt oarecum obisnuita sa stau treaza noaptea), am devenit "addicted", cum se spune pe aici. Acum, caut in fiecare saptamana revista si multumesc din suflet celor care au grija sa o gasim mereu pe Internet.

Rubricile cu sfaturi pentru vindecarea bolilor pe cale naturista le gasesc exceptionale, iar rubrica "Diaspora in direct" o citesc pe nerasuflate. Gasesc in interviurile celor plecati de acasa (cum de altfel sunt si eu, o emigranta aflata de aproape 6 ani in Canada) dorul de casa si amaraciunea celor care au fost siliti de imprejurari sa plece si care, chiar daca traiesc departe de tara si de familie, sufleteste sunt inca acolo. Va doresc tuturor ca Noul An sa va aduca numai bucurii, putere de munca si sa realizati tot ce v-ati propus in acest Nou Mileniu!

Sper ca revista sa fie mereu asa de grozava ca acum si sa capteze interesul tuturor. De cand am descoperit-o, o recomand prietenilor si cunoscutilor ca pe lucrul cel mai de valoare dintr-o societate romaneasca asa de zbuciumata.

Cu multa dragoste, va urez sanatate si succese cat mai multe,
Magda Stanciu - Montreal, Canada

"Sa demonstrati ca se poate si altfel"

Va doresc voua, tuturor celor care va imprumutati viata "Formulei As", puterea de a reusi. Sa schimbati mentalitati si obiceiuri. Sa creati punti de suflet intre oameni. Sa demonstrati ca se poate si altfel.

Va doresc zile senine si Sarbatori in tihna, un an nou plin de nazuinte si de impliniri.
Paula Talaba - Vancouver, Canada

"Succes in noul mileniu!"
La recomandarea surorii mele, citesc revista dvs. foarte buna, diferita fata de majoritatea atat de comuna. Va doresc mult succes in noul mileniu. Cu stima,
Mircea Daraban - Florida, U.S.A.

"Un reper, in viata asta plina de atata nesiguranta"
Iubita "Formula As",

Desi cu putina intarziere, vreau sa va transmit cele mai calduroase si din inima pornite urari de bine, sanatate, fericire, putere de munca, liniste si pace sufleteasca tuturor celor care formeaza aceasta uriasa inima plina de iubire, compasiune, intelegere si caldura umana, numita "Formula As".

Fie ca Noul An sa fie cu adevarat bun pentru noi toti, dar mai ales pentru voi, sa va dea puterea de a continua minunata "lucrare" inceputa in urma cu atatia ani, prin care ati reusit sa inseninati atatea suflete, sa bucurati atatia nefericiti, sa dati speranta atator deznadajduiti si sa ne faceti partasi la bucuriile si suferintele atator semeni pe care am ajuns sa-i consideram membrii minunatei familii "Formula As".

Sigur ca uneori cuvintele nu pot exprima exact tot ce simtim sau noi nu le putem gasi chiar pe cele mai potrivite in clipele de mare emotie, dar eu vreau sa va spun, doar, ca pentru mine ati devenit un reper, o certitudine in viata asta plina de atata nesiguranta, iar o saptamana care nu ar incepe cu "Formula As", nu ar putea exista!

Va doresc tuturor ca Bunul Dumnezeu sa va implineasca toate dorintele ce va sunt spre folos!
Catalina Rogoz

"Dragoste de casa si dragoste de voi"
Nici nu stiti ce m-am bucurat cand am gasit "Formula As" pe Internet! Sunt in Frankfurt si voi ramane aici timp nedefinit. "Formula As" este o bucurie saptamanala, chiar nepretuita. Am citit in Romania revista dvs. cu mult drag, iar in Germania o voi citi cu dragoste. Dragoste de casa si dragoste de voi.
Cosmina - Frankfurt, Germania