Decembrie 1989 - Decembrie 1999
Recapitulari necesare
Emil Hurezeanu
"Isteria negativista in dezbaterea publica nu incurajeaza solutiile, ci reproducerea crizei"
"Sa ne nuantam pesimismul"
- Se implinesc zece ani de tranzitie si senzatia generala este ca se bate pasul pe loc. Ati putea sintetiza cauzele principale care au generat aceasta stare de lucruri?
- Aveti dreptate sa-i spuneti "senzatie". In realitate, tara este azi foarte diferita de Romania de acum zece ani. Tara s-a "eliberat". Libertatea e omniprezenta in presa, in greve, in imbecilitatea neprohibita a atator actori ai vietii publice, in circulatia Est-Vest, in Jeep-urile care stropesc Dacii-le mizerabiliste, in starea generala de nemultumire exprimata, dar si in starea generala de neputinta asumata. Nu s-a batut pasul pe loc. Guvernele post-decembriste n-au atins insa obiectivele: democratie liberala si economie de piata. Nici primul, nici al doilea nu sunt atinsi perfect si total in fosta Europa comunista. Daca ne gandim insa ca Romania a traversat, in ultimii zece ani, si ultimele faze istorice de prabusire a comunismului, in timp ce altii intrasera deja in calendarul gregorian al democratizarii occidentale, atunci pesimismul devine, obligatoriu, mai nuantat.
Pasul s-a batut pe loc, dupa parerea mea, din urmatoarele, principale, motive inca operative. Schimbarile din 1989 si 1996 au fost variante ale aceluiasi scenariu; in spate au stat si mai stau "retele" de putere a caror functionare nu este accesibila si controlabila democratic. Apoi, relatia cu Rusia este un pacat originar, neispasit. Rusii au provocat schimbarea din 1989 si, in asteptarea cresterii sau descresterii ei imperative, liderii romani n-au reusit sa fuga, sa se desparta de tutela, reala sau simbolica, a Moscovei. Al treilea motiv tine de esecul elitelor romanesti, care au abandonat jocul politic, dintr-un motiv sau altul. Nu ma intristeaza atat faptul ca d-l Emil Constantinescu n-a produs 15.000 de specialisti, cat faptul ca 15.000 de oameni n-au reusit sa-si impuna prezenta in ciuda unei singure promisiuni neonorate.
"Daca exista si realitati pozitive? Cu siguranta!"
- Aprecierea realitatii romanesti este o continua vaicareala. Nu cumva se exagereaza?
- Se exagereaza, fireste. Din populism si demagogie. Cand te jelesti si critici, cand arunci cu noroi si te-ncrunti, cand dezvalui si te razbuni, spectacolul public castiga in dramatism. Profesionalismul, luciditatea, buna-cuviinta nu sunt mediatice si spectaculoase, nu se vand. Exista si realitati pozitive? Cu siguranta. Ele sunt sesizabile in provincie si la tara, mai mult decat la Bucuresti. In casele oamenilor, mai mult decat pe strada. In comportamentul curajos, modern, plin de bun-simt al noii generatii, mai mult decat in resemnarea tampa si cinismul agresiv al mai-marilor. In sfarsit, un indiciu pozitiv pentru mine este si ca multi straini se simt bine in Romania, unde mai descopera un fel de viata dupa viata... O prospetime a reactiei afective, simtul acut al umorului, toleranta naturala din relatiile plebee...
"Presa romaneasca tine inca loc de politica"
- Cum apreciati atitudinea mass-media romanesti fata de starea tarii?
- Mass-media romaneasca este obisnuita. Sa nu-i cerem competenta, profunzime, rigoare, responsabilitate etica mai mult decat e cazul. Trist este ca nu exista, in campul mediatic romanesc, si insule in care codurile morale ale presei si nivelul ei intelectual de varf sa fie cultivate si aparate cu orice pret. Presa romaneasca tine inca loc de politica si politicieni. Destui ziaristi stiu mai multe si trag sfori mai importante decat majoritatea ministrilor. Baronii presei romanesti se bucura de o imunitate absoluta, intarita de propriul cod de auto-aparare, respectat mai abitir decat dreptul la onoare al presedintelui republicii. O anomalie nedemna, dar si inutila intr-o democratie unde respectabilitatea si onoarea n-ar trebui sa fie nici manipulate, nici monopolizate. Nu cred ca lucrurile s-ar indrepta brusc in Romania daca presa ar impune o perioada de armistitiu si un interval de taclale cordiale in "Piata Endependentii". Exista insa o isterie negativista, criticista, continua in dezbaterea publica, care nu incurajeaza solutiile, ci reproducerea crizei. Personalizarea, transformarea argumentelor intelectuale si rationale in atacuri perfide la persoana, tonul inchizitorial, provocarea nationalista si anti-occidentala sunt trasaturi distructive si pentru presa care le contine si pentru publicul destinatar.
"Societatea si elitele ei trebuie sa ocupe in forta spatiul politic"
- Puterea actuala pare sa nu tina seama de un pericol real: romanii incep sa-si piarda rabdarea. Cum apreciati ultimele sondaje?
- Puterea actuala nu si-a indeplinit promisiunile cand e vorba de reforma economica, in primul rand. Esecul economic se simte si se vede cel mai repede si mai dur. In politica externa s-au inregistrat insa progrese importante. Anul viitor va fi pozitiv pentru statutul extern al Romaniei, dar acesta nu mareste pensiile si nu umple mesele alegatorilor. Pierderea rabdarii este sesizabila in sondaje. Ele se pot schimba. Problema este ca si guvernantii se pot schimba, asa cum s-a mai intamplat, si lucrurile sa stea pe loc sau sa arate si mai rau. Guvernantii romani nu stiu ce vor sa faca cu tara lor... Cand isi dau seama, sunt sau in Opozitie, sau in ultima parte a unui mandat irepetabil. Acesta e motivul pentru care societatea si elitele ei trebuie sa ocupe in forta spatiul politic, renuntand la veghea de pe cealalta parte a micului ecran. Pentru mine, faptul ca in Romania, un personaj precum Radu Vasile a rezistat atata vreme ca prim-ministru, in prabusirea generala a strategiei de reforma pe care a anuntat-o acum doi ani, a fost o forma de sinucidere nationala. O tara cu atatia oameni capabili si drepti sta inca la umbra unor Vacaroiu, Trita Fanita, Ion Iliescu sau Radu Vasile, in care insista sa redescopere salvatorul. Acesti salvatori sunt falsi, mincinosi sau neputinciosi. E nevoie de altii. Mecanismele promovarii democratice sunt inca prizonierele procesului de selectie inversa, impus de ceausism si comunism. Aici avem, de fapt, una din marile probleme ale Romaniei.
- Ce ar trebui sa faca actuala Putere in anul care i-a mai ramas?
- Actuala Putere mai are un an pana la alegeri. Nu trebuie sa cedeze, prin masuri de destindere sau relaxare - inflatie, fiscalitate etc. - ci sa continue reforma pana la punctul ei de "non-return". Nu trebuie sa se mai gandeasca la castigarea alegerilor, ci la "salvarea sufletului". Chiar daca actuala Putere va intra in Opozitie, daca intra cu fruntea mai sus decat acum, se va-ntoarce la putere. In definitiv, de stanga si de dreapta e mereu nevoie. Or, stanga e in Romania mult mai ciudata si mai vinovata, pana una-alta, decat dreapta. Faptul ca nu sunt presedinte sau prim-ministru ma impiedica sa vorbesc sau sa gandesc ca si cum as fi.
Otilia Teposu
Desene de Cristian Marcu
Fie ca anul ce vine sa ne gaseasca mai sanatosi, mai luminosi si mai buni!
Iubiti si stimati cititori ai revistei "Formula As",
La capatul unui an de dialoguri saptamanale, de schimburi febrile de informatii si de opinii, de mesaje de stima si de afectiune exprimate in zeci de mii de scrisori, nu ne putem desparti nici macar pentru rastimpul de trecere dintre ani fara sa va multumim pentru extraordinara dvs. participare la alcatuirea si dainuirea acestei reviste, pentru exemplara sustinere a activitatilor noastre umanitare. Daca revista noastra a devenit o mare familie, cu peste doua milioane de cititori, aceasta izbanda v-o datoram in primul rand dvs. Suntem fericiti si onorati sa va meritam. Adeziunile dvs. ne motiveaza efortul. Fie ca anul ce vine sa ne gaseasca tot impreuna, mai sanatosi, mai buni, mai luminati sufleteste si sub paza lui Dumnezeu.
La multi ani!