Turismul rural a iesit din tunel: Marilena Stoian, presedinta Antrec
"Deviza noastra: "Vii ca turist, pleci ca prieten" "
"Am pornit de la zero"
- Antrecul implineste cinci ani! Felicitari pentru aniversare si pentru succesele dobandite pe drumul privatizarii turismului. A fost greu?
- Mult mai greu decat m-as fi asteptat. La pornire, in 1994, nu exista nici o legislatie in ceea ce priveste turismul rural, care se practica sporadic, ca "turism la gazda". Cu un anumit lobby, am rezolvat aceasta problema, insa mai greu a fost cu mentalitatea oamenilor, care nu se schimba asa de usor. Am consumat ceva energie ca sa-i convingem pe amatorii de vacante la tara ca este vorba de un nou tip de turism, cu avantajele sale, dar si cu diferente fata de hotel. Alta lupta a fost sa-i convingem pe oamenii cu case frumoase sa primeasca turisti... Dar cele mai mari greutati au fost legate de faptul ca nu exista bani suficienti pentru a le acorda oamenilor credite, ca sa-si transforme locuintele in adevarate pensiuni, sa le modernizeze. Si totusi, in prezent, avem o retea cu 2500 de pensiuni, doua cataloage si un Cd-Rom, un punct de informare. In plus, facem parte din Federatia Europeana a Turismului Rural.
- Practic, cum a pornit aceasta initiativa de a pune pe picioare turismul rural in Romania? Aveati experienta in domeniul turismului?
- Am pornit de la zero. Nu aveam nici o experienta. Eu am studiat Relatii Economice Internationale. Fiind crescuta in Bucuresti de la 6 ani, mi-a placut intotdeauna vacanta la tara, "la gazda", cum se spunea. Dupa Revolutie, mi-am dorit sa petrec un concediu in zona mea preferata, Branul, dar am gasit foarte greu un loc de cazare. Atunci m-am hotarat sa cumpar impreuna cu fratele meu o casuta pe care ulterior am extins-o. Au inceput sa vina prieteni la noi si cum nu aveam unde sa-i cazam pe toti, ii cazam la vecini. Deci, prima faza s-a numit "turismul rural la vecini". Atunci mi-a venit ideea ca lucrul acesta poate fi organizat ca o activitate in sine. Am convins-o pe mama, care era profesoara de romana la Bucuresti, sa iasa la pensie si sa treaca la "munca de jos", in Bran. A acceptat, devenind o formidabila propagandista a turismului rural civilizat. Vorbea cu oamenii, lamurindu-i sa pretuiasca traditia, sa dea jos de pe perete carpeta cu "Rapirea din Serai" si sa puna in loc un covor tesut frumos. In vremea asta, la Bucuresti, eu ma ocupam de relatia cu mass-media, de promovare, de relatiile de marketing. Am demonstrat ce inseamna o organizatie non-guvernamentala. Am avut succes pe langa toate partidele si toti ministrii. Ne-au ajutat toti pentru ca am dovedit cu fapte ca turismul rural este o activitate ce merita sprijinita, o activitate de viitor.
- Care a fost evolutia retelei, cum s-a extins ea in acesti cinci ani?
- In primul an, erau identificate aproximativ 150 de pensiuni in 5-6 zone ale tarii, insa nici nu se punea problema omologarii lor. Acum, avem filiale Antrec in 30 de judete, iar numarul pensiunilor a atins cifra de 2500. In plus, se constata o extindere, o crestere a numarului de camere. Daca un proprietar a inceput cu o camera sau doua, acum si-a construit si altele, a construit sali de mese, a inceput sa organizeze si alte activitati, plimbari cu caruta, cu saniile, excursii in imprejurimi, inchirieri de biciclete si barci etc. Astfel a crescut si interesul oamenilor, care la inceput vedeau turismul rural doar ca pe-o curiozitate. Acum, exista oferte concrete, programe, iar cei care apeleaza la noi stiu ca vor beneficia de o vacanta bine organizata.
- Ascensiunea Antrec-ului se datoreaza si faptului ca ati fost, pentru doi ani, presedinta retelei europene a turismului rural, Eurogites?
- Poate, indirect, prin faptul ca am dat un plus de credibilitate ofertei romanesti. In plus, ne-a ajutat foarte mult schimbul de experienta cu asociatii asemanatoare, in special cu cele din Franta, Germania, Austria. Am invatat multe lucruri pe care incerc in continuare sa le transmit colegilor mei. Lor li se datoreaza, in primul rand, ascensiunea Antrec, colegilor din filiale, proprietarilor de pensiuni, ei sunt baza, sufletul miscarii, ei desfasoara aceasta activitate. Noi, cei din Bucuresti, nu facem altceva decat sa-i punem in valoare.
- Este turismul rural la moda in Occident?
- Foarte mult, ca peste tot unde exista o puternica automatizare, tehnologizare. Ei pun mult accent pe ideea de spatiu, de gradina, de ferma, vor sa fie cat mai aproape de natura, multi s-au saturat de impersonalitatea hotelurilor, vor sa evadeze din marile aglomeratii urbane, prefera locurile mai retrase, cu un specific aparte. Acesta este turismul viitorului.
"Turismul rural impune pastrarea traditiei"
- In acest caz, noi prezentam un mare avantaj, cel al pastrarii traditiilor, a specificului romanesc.
- Este, intr-adevar, un avantaj foarte mare, de care din pacate nu toti taranii sunt constienti. In satele din Vest, nu prea mai vezi costume populare, iar obiectele - seceri, coase - sunt puse ca ornament pe pereti, in vreme ce la noi sunt unelte cu care se mai lucreaza. Ce avem noi in plus sunt relatiile ce se stabilesc intre oameni, primirea asta foarte personala, calduroasa, dar care de multe ori, din prea multa bunavointa si ospitalitate, devine abuziva. Ne bagam in sufletul oamenilor.
- Cum reactioneaza turistii straini cand ajung in satele romanesti? Ce-i impresioneaza cel mai mult?
- Sunt surprinsi de gradul de confort, de curatenia caselor, apreciaza foarte mult autenticitatea si pastrarea traditiei si in mod special peisajul, natura. Un punct de atractie este si gastronomia. Strainii sunt impresionati de faptul ca fiecare zona romaneasca are mancarurile ei specifice, ca nu exista peste tot o mancare tip. Apreciaza mancarurile organice, pregatite din produsele gospodariei, ale gradinii, o gradina in care nu se folosesc ingrasaminte chimice, ci naturale. De asemenea, sunt foarte bucurosi sa participe la "protocolul" ograzii, sa poata lua oua direct din cuibar, sa bea lapte proaspat, muls pe loc de la vaca. Privesc cu interes cum se coseste, uneori vor si ei neaparat sa participe la munca campului, fara sa-si dea seama ca nu fac fata, decat 10-15 minute. Cel putin si-au facut placerea, e ceva deosebit pentru ei. De asemenea, vor sa arate toate acestea si copiilor, nu privind cu superioritate, ci asa, ca o experienta de viata. O parte stabila a clientelei noastre este formata din reprezentanti ai ambasadelor, ai marilor companii rezidente in Bucuresti, care vor sa descopere Romania si o fac prin turismul rural, prin Antrec.
- In calatoriile revistei noastre prin tara, am observat cu tristete cum satul romanesc incepe usor-usor sa-si piarda traditiile. Avantajul pe care-l avem fata de turismul occidental ar putea disparea intr-o zi. Ce face Antrec-ul pentru pastrarea acestui tezaur nepretuit?
- Noi avem proiecte legate strict de evenimente traditionale, de manifestari folclorice fixe. De pilda, la Sibiu turistii sunt primiti de copii imbracati in costume populare, pe cai. Acum o luna, am organizat o parada a costumelor populare, cu tinerele din localitatile muscelene - Dragoslavele, Rucar, Meresti. Incercam sa le aratam - nu teoretic, ci practic - tinerilor, ca traditiile merita pastrate, ca folclorul, la fel ca bisericile si casele de lemn pe langa care trec in fiecare zi cu nebagare de seama, sunt foarte apreciate de straini si de oraseni. Mai mult nu putem face, nu sunt fonduri.
Tuica fiarta pe Champs Elysees
- Care sunt zonele de succes ale turismului rural romanesc? Exista si areale in care Antrec-ul nu a reusit sa se impuna? In Apuseni, de pilda, intr-o zona superba, turismul rural este aproape inexistent.
- Asta pentru ca nu a existat cineva care sa se ocupe de organizare. Noi nu ne-am propus o "colectivizare" cu forta, dar acolo unde a existat interes, am acordat tot sprijinul, am oferit posibilitatea sa se participe la targuri, la expozitii. Insa totul trebuie sa porneasca de acolo. Nu stiu de ce, in partea vestica a tarii, nu a avut prea mare succes ideea asta, de turism rural (in Bihor, Timisoara, Caras-Severin). Regiunile cu care ne mandrim sunt Branul si satele lui, de la care s-a si pornit, o zona bogata si civilizata, foarte frumoasa, care n-a fost cooperativizata si lucrul asta se simte. Apoi, zonele traditionale - Maramures si Bucovina - unde si pensiunile Antrec sunt pe masura atractiei turistice a locurilor. Avem Neamtul - cu manastirile, Vrancea - cu drumul vinului si pensiunile ei foarte bine organizate, Sibiul, cu taberele de initiere in pictura pe sticla pentru copii, nordul Olteniei - cu manastirile si ceramica de Horezu. Mai nou, Salajul, tara bisericilor de lemn, Tara Silvaniei, cu o oferta deosebit de frumoasa, Covasna si Harghita - legate de tratamentele balneare.
- Avem o tara superba, tipuri diferite de relief, oameni ospitalieri, traditii. Multe state ar trai foarte bine din turism, daca ar avea ce avem noi. Ce se intampla, de ce merg atat de greu lucrurile in turismul romanesc, de ce nu reusim sa profitam de aceasta mana cereasca?
- Nu pot sa vorbesc despre altii, insa pot spune ca o explicatie a succesului Antrec este faptul ca la noi, turismul este 100% particular. In turismul de masa nu s-a realizat privatizarea, fara de care dezvoltarea lui este imposibila. Insurmontabile sunt si desele schimbari in legislatie. Dupa ce turismul a fost declarat prioritate nationala, acum ni s-a dat in cap cu cresterea Tva-ului, de la 11% la 22%. Guvernul nu a sprijinit deloc turismul, nu a tinut cont de faptul ca, practicand per total un set de tarife atractive, am avea mai multi turisti si, implicit, mai multi bani la buget. Eu sunt insa foarte optimista si cred ca acest program "Milenium", pe care l-a inceput acum Ministerul Turismului (Autoritatea Nationala de Turism), bazat pe turismul rural, cultura si religie, va avea impact pe plan european si mondial. Chiar inainte de ziua nationala, intre 22 si 29 noiembrie, Antrec si Ant a organizat o saptamana romaneasca in centrul Parisului care a fost un adevarat succes. Manifestarea a avut doua directii: intalniri la nivel inalt cu secretari de stat, oficialitati (a fost prezent si ministrul turismului din Romania) si prezentarea traditiilor romanesti. Au fost demonstratii de mestesuguri - incondeiat de oua, sculptura in lemn, tinute de mesteri populari, concerte cu ceterasi din Maramures, cu celebrii interpreti de folclor Ioan Bocsa si Mariana Deac. In plus, am servit mancare traditionala, sarmale, cozonac, vin, tuica. Am lansat un ghid turistic dedicat exclusiv Romaniei, am avut proiectii de filme si diapozitive cu frumusetile tarii noastre. Am incercat sa le prezentam francezilor imaginea necunoscuta a Romaniei traditionale, marele nostru tezaur, pe care vrem sa-l purtam si prin alte tari ale lumii.
Iulian Ignat
Fotografii de Emanuel Tanjala
Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural (Antrec) - tel. 223.70.24, 311.28.45