Eveniment fotografic la Oradea
Cea de-a cincea editie a Salonului National de Arta Fotografica este in plina desfasurare la Galeriile Fotoart din Oradea. Competitia a adunat la start mai mult de 500 de lucrari, dintre care 131, sub semnatura a 57 de fotografi, au fost acceptate in concurs. Noutatea acestei editii consta in faptul ca toti participantii au primit gratuit filme si solutii Azo, astfel ca toate lucrarile prezentate in concurs sunt realizate exclusiv pe materiale fotosensibile romanesti. "Valoarea expozitiei este mai buna decat cea de anul trecut", ne-a declarat d-l Stefan Toth, director al Clubului fotografic "Nufarul" si membru al juriului. "Au fost multe lucrari bune, de aceea juriul a avut o misiune foarte grea. Au fost lucrari din toate genurile, de la fotografia clasica la cea computerizata, de la eseu la reportaj, de la compozitii foarte interesante la nudul si portretul clasic. Am apreciat si nivelul ridicat al studentilor facultatilor de arte vizuale, ce au participat in paralel cu artisti fotografi cunoscuti din Romania. Atat din punct de vedere artistic, cat si tehnic, toate materialele prezentate la acest salon sunt cel putin la nivel european. Avem multe fotografii alb-negru, un stil mai pretentios decat colorul. Iar noi, aici, la alb-negru, am fost mereu mai buni decat cei din Vest."
Comparatia cu Vestul nu este deloc hazardata, deoarece Clubul "Nufarul", cu o activitate de 33 de ani, cu membri in intreaga tara, are un demers sustinut si pe plan international. Punctul forte al initiativelor clubului este reciprocitatea. Astfel, la Galeriile Fotoart, sunt organizate la intervale de trei saptamani expozitii ale artistilor fotografi din Romania, Europa, Asia, Noua Zeelanda, iar membrii clubului au expus, la randul lor, in Franta, Marea Britanie, Grecia, Polonia, Ucraina, Republica Moldova, Bangladesh, Pakistan, Taiwan, Japonia. "Multi artisti romani nu sunt sprijiniti sa ajunga la concursuri si evenimente internationale, astfel ca lucrarile lor raman blocate si nu au puterea de comparatie cu artisti din alte tari. Prin aceste deplasari, noi ne-am dat seama ca nivelul fotografilor romani este mult mai bun decat credeam."
Tot la Oradea se mai organizeaza un simpozion european, ajuns la editia a treia, pe tema "Tendinte noi in arta fotografica" si, o data la doi ani, saloanele internationale "Prem Foto", ce se bucura de sprijinul Federatiei Internationale a Artistilor Fotografi si al Societatii Fotografilor Americani. "Anul viitor, vom deschide in august, la Muzeul Tarii Crisurilor, o noua editie. Toate concursurile noastre sunt deschise atat fotografilor profesonisti, cat si amatorilor, astfel ca speram sa avem participanti si din randul cititorilor revistei <Formula As>."
Iulian Ignat
Carte
Eveniment
- Emil Racovita, "Jurnal. Filmul marii aventuri polare", editie ingrijita de Alexandru Marinescu, Anca Banarescu si Alexandru Iftime, Editura "Compania" (tel. 211.59.64), 354 pag.
Ingrijitorii editiei, cercetatori la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", au realizat un lucru extraordinar, reconstituind secventa cu secventa, dupa un secol, aventura expeditiei polare "Belgica" din 1897-1899, printre protagonistii careia s-a numarat si compatriotul nostru Emil Racovita. Alcatuita din documente-jurnal, corespondenta, rapoarte (majoritatea inedite, nu doar in romaneste), pastrate in arhivele Institutului Regal de Stiinte Naturale al Belgiei sau aflate in posesia mostenitorilor unor membri ai expeditiei - completate cu articole din presa timpului, desene si fotografii originale - cartea e accesibila si pasionanta ca un roman de aventuri, fara ca interesul ei stiintific sa fie diminuat. Si asta datorita faptului ca editorii au structurat cronologic in asa fel materialul incat pregatirea, desfasurarea, rezultatele si ecourile expeditiei sa reconstituie si atmosfera epocii, si personalitatea acelor tineri temerari ce nu pregetau sa-si riste viata in folosul stiintei. Manati de curiozitate stiintifica, de dorinta de a descoperi ce se afla in regiunea pana atunci neexplorata de dincolo de Cercul Polar sudic, membrii expeditiei internationale "Belgica", organizata si condusa de Adrien de Gerlache, intre 1897-1899, sunt o echipa in care calitatile umane sunt la fel de importante ca si meritele profesionale, in durele incercari pe care le au de trecut. Iar Emil Racovita al nostru, pe care e focalizat interesul volumului, ni se releva - din toate punctele de vedere - ca un personaj superb, alaturi de colegii lui ajunsi mai tarziu universal cunoscuti, precum Roald Amundsen sau Frederick Cook. Toate documentele "marii aventuri polare" beneficiaza de note explicative din perspectiva timpului nostru, de introduceri succinte ce fac legatura intre episoade si, nu in ultimul rand, de o foarte frumoasa si functionala machetare. Atat prin continut, cat si prin profesionalismul editarii, "Jurnalul" lui Emil Racovita e un eveniment pe piata cartii romanesti. Cum se apropie sarbatorile, cred ca poate fi un dar apreciat de toate varstele.
Carti pentru copii
Un cadou divin, de Mos Nicolae si Mos Craciun
Michael Ende & Iordan Chimet, "Impreuna cu Elli in Imaginaria", cuvant inainte de Mircea Horia Simionescu, Editura "Univers", colectia "Iuventus", 304 pag. O carte neobisnuita, fiindca inchide intre coperti romanul "Inchide ochii si vei vedea orasul" de scriitorul roman Iordan Chimet, piesa de teatru "Povestea saltimbancilor" de germanul Michael Ende (1929-1995) in traducerea Norei Iuga, precum si o parte din "corespondenta printre gratii" a celor doi autori. De ce aceasta alaturare? Iata pe scurt motivul: Iordan Chimet, care implineste zilele acestea 75 de ani, e o minune de om. N-a vrut sa faca nici o concesie regimului comunist si, in consecinta, a publicat putin, doar in perioada de "destindere" (ii datoram, intre altele, "Antologia Inocentei" din 1972, ramasa carte de capatai pentru toti cei ce au citit-o). In 1970, dupa doua decenii de tacere fortata, vedea lumina tiparului o carte de sertar a lui Iordan Chimet, un roman-basm-poem, asemanator cu "Alice in Tara Minunilor" si "Micul print - Inchide ochii si vei vedea orasul". Tradus in germana, el a ajuns si la Michael Ende, asupra caruia a avut o influenta covarsitoare. Cu asentimentul lui Iordan Chimet, scriitorul german i-a "imprumutat" eroina, fetita Elli, precum si viziunea magica si o serie de metafore pentru piesa in versuri "Povestea saltimbancilor" si pentru cartea "Poveste fara sfarsit" - ambele cunoscand un mare succes international. Ende a devenit faimos fara sa uite datoria morala si estetica fata de prietenul sau roman, care si azi e mai cunoscut in strainatate decat acasa.
Adriana Bittel