Ora De Consultatie
Bolile sezonului rece
Otita Medie
A sosit anotimpul rece, sezonul tuturor racelilor, al virozelor respiratorii, dar si al otitelor, suferinte larg raspandite, intalnite la toate varstele, dar frecvente mai ales la sugari si copii. Gravitatea lor rezulta atat din larga raspandire, dar mai ales din complicatiile pe care le pot crea, printre care si surditatea. In tara noastra sunt tratate aproximativ un milion de cazuri acute de otita medie in fiecare an, iar americanii cheltuiesc 3,5 miliarde de dolari anual pentru aceeasi boala.
Cauzele si factorii ce pot favoriza aparitia bolii
Acestia sunt variati, numerosi si dificil de stabilit in practica curenta. In mod obisnuit, otita medie este considerata o infectie bacteriana a mucoasei. Cu toate acestea, exista suficiente argumente ca virusurile respiratorii au un rol crucial in producerea maladiei. Iata de ce o mai buna cunoastere a interactiunilor dintre virusuri si bacterii este esentiala atat pentru a obtine vindecarea, cat si pentru prevenirea acestei boli, mai ales ca studiile clinice au demonstrat ca prezenta virusurilor agraveaza boala.
Impactul otitei medii asupra starii de sanatate face din prevenirea ei o prioritate. Din fericire, vaccinarile bacteriene si antivirale reprezinta un sprijin real in prevenirea otitei medii, dar si a altor infectii (gripa, hepatite, pneumonii s.a.). In afara cauzelor prezentate mai sus, otita poate fi favorizata de patrunderea apei in urechi in timpul scaldatului, de patrunderea apei in nas si de operatiile chirurgicale din regiunea nazofaringiana, calea de infectie fiind trompa lui Eustache.
Simptomele si diagnosticul otitelor medii acute
Simptomele se manifesta in mod diferit. Exista forme nesupurate si supurate, acute sau cronicizate, ele aparand in conditii de scadere a rezistentei la infectie a organismului, in prezenta unor viroze sau dupa meningita, parotidita, gripa. Cel mai adesea, debutul survine in urma unei infectii a arborelui respirator superior, prezentand urmatoarele simptome: febra, frisoane (sugarul si copilul mic nu fac frisoane, dar deseori la ei apar convulsii trecatoare), durere de intensitate variabila la urechea bolnava (la copilul mic aceste dureri pot aparea sub forma de crize, insotite de tuse persistenta, fara expectoratie). In plus, apare senzatia de infundare (plin al urechii), produsa de deplasarile lichidului la miscarea capului sau la suflatul nasului (manevra ce trebuie evitata), scaderea moderata a auzului in timpul deglutitiei si stranutului. Bolnavul percepe rezonanta exagerata a propriei sale voci in urechea bolnava, un semn intalnit constant, ca si vajaiturile de tonalitate joasa (huruit ca de moara, pufait de locomotiva) si - mai neplacut - scaderea auzului (hipoacuzie). Diagnosticul clinic de otita medie la adult este mai usor de stabilit, datorita durerilor accentuate, uneori cu caracter pulsatil (febra este mai rar intalnita). La sugari si copii, diagnosticul este doar prezumtiv, deoarece prezenta bolii se exteriorizeaza prin manifestari greu de localizat: dureri generalizate, iritabilitate inexplicabila, febra ce persista adeseori dupa o alta boala infectioasa - de obicei respiratorie sau eruptiva -, modificarea starii generale, pierderea poftei de mancare, greturi, varsaturi, diaree. Copilul duce spontan mana la ureche, iar la apasarea sau tragerea ei isi manifesta durerea, care se poate atenua dupa 15-20 de minute, daca se aplica pe ea caldura si copilul e tinut vertical.
Evolutia otitei poate fi oprita, multe cazuri regresand spontan in cateva zile. Uneori, insa, boala recidiveaza in lunile sau anul care urmeaza, in forme mai grave, datorita unor factori favorizanti. Inflamatia acuta a mucoasei urechii medii este urmata de o usoara supuratie, apoi de una mai grava, soldata cu perforarea membranei timpanice si, uneori, cu necrozarea ei. Netratate corect, otitele prezinta riscul de a provoca aparitia meningitei, a abcesului cerebral, a paraliziei faciale sau de distrugere a oscioarelor din ureche si surditate. La copilul mic, otita aparuta ca urmare a unor boli infectioase prezinta pericolul distrugerii rapide a timpanului si a micilor oase din ureche, urmarea fiind surditatea.
Mastoidita este una din complicatiile otitei medii, intalnita mai ales la adult, inceputul bolii aflandu-se, de obicei, in copilarie. Si mastoidita poate duce la complicatii grave: necrozarea oaselor din dosul urechii, meningita, abces cerebral, tromboflebita cerebrala - situatii ce necesita tratamente si ingrijiri indelungate si chiar interventii chirurgicale.
Masuri de prevenire si tratament
Consider foarte importanta recomandarea privitoare la criteriile de optiune terapeutica: episoadele acute se trateaza numai alopat, dar forma cronica poate beneficia si de terapie naturista (acupunctura, bioenergie si homeopatie). Acupunctura a fost mult utilizata, ca solutie de necesitate, inainte ca medicina sa dispuna de actualul arsenal terapeutic. Trebuie sa mai adaug ca si astazi otita medie acuta pune deseori probleme delicate de diagnostic si terapie optima, care nu pot fi rezolvate decat prin colaborare stransa: medic de familie - specialist Orl - neurolog. Tratamentul otitei medii acute este diferentiat in functie de stadiul evolutiv al bolii. In faza de inceput se face tratament local si general. Antibioticele - administrarea lor este pusa la indoiala in ultima vreme, pe motiv ca in boala sunt implicate virusuri, ca administrarea lor mascheaza procesul otic, ca abuzul lor creeaza o rezistenta a agentilor bolii, favorizand astfel infectii indelungate in ureche, cu germeni de nestapanit. La copii si persoanele debilitate, folosirea antibioticelor este insa obligatorie. Bromhexin sau Brofimen (ajuta la decongestionarea mucoasei si la concentrarea antibioticului in mucoase), 2-3 comprimate/zi la bolnavii cu greutatea peste 30 kg. Metronidazol supozitoare, Vitamina E capsule, injectii cu Vitamina B12, eventual Decaris (pentru calitatile sale imunomodelatoare, benefice in infectii). Calmarea durerilor se face cu Algocalmin, Piafen, Fenobarbital - comprimate mici pentru copii. Ridicarea in pozitie verticala si caldura uscata pe ureche ajuta si mai mult la calmarea durerii. Se admite, in general, ca infectia in aceasta parte a urechii pleaca din nas si faringe, motive de a menaja mucoasele acestor organe, agresate deja de bacterii si virusuri. Astfel, se va evita fumul de tigara, mediul cu praf, lichidele prea reci ori fierbinti, igiena gurii cu solutii ori paste foarte concentrate (se va folosi doar o saramura din 250 ml apa si maximum jumatate lingurita sare). Aceste masuri pot fi incepute la primele semne de boala: usturimi in gat, mancarimi in ureche, jena la inghitit, nas infundat, usoare dureri in muschi, usturimi sau lacrimare. Sunt doua decenii de cand s-a dovedit ca refularea continutului din stomac lezeaza (si, uneori, cancerizeaza) nu numai esofagul, dar si gatul.
In lumina acestei descoperiri se recomanda ca, intre mese si culcatul in pat in pozitie orizontala, sa se lase o pauza de 2-3 ore. Aceasta recomandare este obligatorie la sugar, care dupa supt trebuie sa fie tinut in brate si batut usor pe spinare ca sa ragaie (sa elimine din aerul din stomac, acumulat la supt, masura ce previne si colicile abdominale). Uneori, aceasta manevra necesita peste jumatate de ceas. Sugarul ori copilul mic, care dupa masa regurgiteaza, trebuie imediat ridicat, batut pe spate si, cand nu mai ragaie, sa i se dea cateva lingurite de ceai sau apa. Sunt cercetatori care afirma ca aceasta regurgitare (reflux de continut gastric) este implicata nu numai in producerea otitei de care ne ocupam, dar si in alte boli, printre care astmul, o boala chinuitoare si trenanta. Daca semnele bolii otitice nu se amelioreaza, paracenteza (deschiderea membranei timpanice) devine necesara, caci dupa aceea starea generala alterata, febra si durerea violenta se amelioreaza mult, o data cu eliminarea colectiei din casa timpanului.
Dieta naturista, un remediu al infectiilor
In unanimitate, expertii sunt de acord ca orice boala se vindeca, incepand cu schimbarea alimentatiei. Sporind cantitatea de legume si fructe proaspete, mai ales citrice (datorita continutului bogat in substante antiinfectioase, vitamina C si E, antioxidante puternice) si reducand la maximum alimentele grase si carnea, se obtine intarirea sistemului imunitar si distrugerea mai eficienta a agentilor infectiosi. Deci: cat mai multe legume cu frunze verzi, salata, varza, conopida si fructe, dar biologice, netratate cu chimicale, nemodificate genetic si netrecute prin foc. Rolul acestei diete este si psihologic, pentru ca bolnavul este convins ca asemenea alimente il vor ajuta, redandu-i increderea in fortele proprii. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat aportul unei atitudini mentale pozitive si optimiste a bolnavului, care poate influenta in bine sansele de vindecare deplina. Tehnici moderne de tratament contribuie, si ele, la vindecarea otitelor. Au aparut tratamente cu laser pe mastoida, care reduc inflamatia, se practica timpano-plastia ce vindeca sau reduce surditatea, s-au realizat minuscule "urechi" electronice, de asemenea minuscule oase, plantate in casuta timpanica si multe altele - toate putand inlatura surditatea, ce apare numai daca otita nu este depistata si tratata de la primele semne mai inainte aratate. Preventiv, poate fi folosit si vaccinul antigripal (acum, toamna, este momentul pentru administrare) care la copii, la debilitati si la cei cu antecedente otice infectioase reduce mult frecventa bolii. In zilele cu frig, dar mai ales cu vant, un tampon de vata pus in ureche (dar nu indesat), un sal sau o caciula pot sa previna un necaz. Cei cu sensibilitate la urechi (si la raceli) sa evite sa iasa din casa dupa ce s-au spalat pe cap si, atentie, sa evite patrunderea apei si a sapunului in urechi. La senzatia ca scade auzul, un control Orl, audiometria si un sfat competent va vor scuti de o infirmitate: surditatea.