Forma Maxima
Cafeaua - otrava sau elixir?
"Cafeaua, alcoolul, tutunul" - intr-un fel parca ne-am si saturat sa auzim pomenindu-se mereu si mereu de "inamicii sanatatii", care ne pun in pericol viata si, in plus, se scumpesc pe zi ce trece. In ciuda tuturor prohibitiilor, oprelistilor care au existat, aceste trei produse de larg consum au fost mereu cautate, dorite, infiltrandu-se insidios in viata lumii civilizate. Ca ultimele doua sunt efectiv "criminale" o dovedesc statisticile mortalitatii. In ce priveste cafeaua, sa punem dupa ea, deocamdata, trei puncte...
Poate fi cafeaua un medicament?
Pentru multe persoane, mai ales femei, consumul de cafea a ajuns o povara si o "necesitate" in acelasi timp. Evident, nici unui om lucid nu ii convine sa depinda de o licoare care costa din ce in ce mai mult, pe care organismul o cere in cantitati si in concentratii din ce in ce mai mari, care-i poate da palpitatii, insomnii rebele si alte probleme, actionand adesea ca o sabie cu doua taisuri. Cu toate acestea, renuntarea la cafea este dificila. Este dificila pentru ca pe de o parte nu toti suntem convinsi pana la capat ca este daunatoare, pe de alta parte pentru ca nu stim cu ce sa o inlocuim.
Efectul cafelei se bazeaza pe o substanta - cofeina - care este un stimulent puternic al sistemului nostru nervos central si in acelasi timp un stimulent al inimii. Ea mareste tonusul muscular, mareste acuitatea simturilor, intensifica circulatia cerebrala, creste frecventa cardiaca. De aici vin toate utilizarile "terapeutice" ale cafelei, care este capabila pe termen scurt sa ne mobilizeze energiile, sa ne scoata din starea de apatie sau somnolenta, fiind asemenea unui "bici" chimic pentru organismul obosit. Si mai este ceva: substantele amare, continute de cafea, sunt un stimulent digestiv remarcabil. De altfel, cafeaua este singurul aliment amar consumat in cantitati mari. Putini s-au gandit la acest lucru, dar organismul nostru este programat, intre altele, sa primeasca nu doar gusturile dulce, sarat, picant si acru, ci si gustul amar si astringent - adica exact gusturile predominante ale cafelei. Substantele amare continute de plante au efecte de stimulare a activitatii bilei, a miscarii organelor digestive (a peristaltismului), a proceselor de eliminare a toxinelor. Asa se explica de ce cafeaua ii poate ajuta pe cei cu digestie lenta, cu fiere lenesa sau cu constipatie, de ce este cel mai la indemana remediu dupa o noapte de chef (in care organismul este bombardat cu toxine). Raspunsul este deci ca, intr-adevar, cafeaua ar putea fi considerata medicament, dar atentie - medicament cu doua taisuri, pentru ca modul sau de actiune vom vedea ca este daunator pentru organism.
Cafeaua da dependenta consumatorului?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa vedem putin cum decurg lucrurile pentru un consumator de cafea: dupa inghitirea primei cesti de cafea, intreaga activitate nervoasa va inregistra o crestere remarcabila, care presupune insa un mare consum de resurse din organism. Dar dupa ce efectul dozei de cafea trece, se produce un fenomen foarte interesant, inregistrat de medici cu ajutorul aparaturii de laborator: activitatea nervoasa, tonusul psihic si fizic inregistreaza o cadere. Cu cat doza de cafea a fost mai mare, cu atat si caderea va fi mai puternica. Acest lucru va fi inregistrat de noi ca o stare de slabiciune accentuata si ne gandim ca avem nevoie de un stimulent. Si ce stimulent poate fi mai la indemana decat o noua ceasca de cafea? De aceea, apare dependenta de cafea, pentru ca este un stimulent foarte puternic, care ne face sa consumam nenatural resursele noastre limitate si care ne va solicita apoi o noua doza, pentru a putea consuma cat mai repede si ceea ce mai avem.
Evident, fenomenul instalarii dependentei este lent, insesizabil la inceput. La consumatorii inveterati de cafea insa, acest fenomen este foarte evident, ei insisi recunoscand ca sunt dependenti de acest inselator "combustibil".
Capuccino sau Nessul sunt mai bune decat cafeaua naturala?
Cofeina a patruns in alimentatia moderna sub tot felul de forme: in bauturile de tip Ness, Coca-Cola, in creme, lichioruri etc. Trebuie stiut ca - in masura in care putem vorbi de sanatate in acest context - cafeaua este mai sanatoasa decat preparatele semisintetice derivate din ea, care contin cofeina. Este, de asemenea, destul de ingrijorator consumul mascat de cofeina, mai ales in sucuri si dulciuri care sunt accesibile copiilor, care in felul acesta vor "beneficia" de stimulari care nu sunt de dorit la varsta lor si care le pot afecta serios dezvoltarea (cea intelectuala, mai ales).
Capuccino este un caz aparte. Cand a aparut cafeaua - "bautura cea neagra, cu gust de funingine" - multi nu o tolerau, asa incat au inceput sa o indulceasca, sa-i adauge lapte, smantana, frisca. Niste calugari din Ordinul Capucinilor din Italia au avut ideea sa puna mai putina cafea si sa adauge arome si mirodenii impreuna cu lapte si miere, obtinand o bautura stimulanta mult mai gustoasa si suportabila, care a placut foarte mult, mai ales femeilor, si a fost apoi raspandita in toata Europa. Ideea aceasta, veche de vreo 150 de ani, a fost preluata de marile trusturi producatoare de cafea, care au elaborat mai multe formule, evident adaptate vremurilor tehnologizate in care traim. Si asa, din parfumul capuccino cu aroma de mirodenii a rezultat o cafea combinata cu lapte praf, stabilizatori de aroma, arome "identic naturale", corector de gust etc. Asa incat cu greu se poate spune ce este mai sanatos: cafeaua sau capuccino. Adevarul este ca nici una, nici alta.
Poate fi diminuata toxicitatea cafelei?
Exista o serie de plante folosite intens in Orient care potenteaza calitatile stimulatoare ale cafelei, ii imbogatesc aroma si ii reduc din toxicitate. Cea mai celebra din aceste plante aromatice este cardamonul (Elettaria cardamonum), numit si "samanta dragostei". Semintele foarte aromate ale acestei plante sunt deopotriva un stimulent nervos si un antitoxic. Stimularea produsa de cardamon este insa net diferita de cea produsa de cafea: in timp ce la cafea efectul stimulativ este dat de o singura substanta - cofeina -, la cardamon substanta activa - uleiul volatil are o multitudine de componente, fiind mult mai nuantat ca actiune. Parfumatul cardamon este numit samanta dragostei de catre europenii care au incercat cafeaua araba - care este in mod traditional aromatizata cu cardamon - si care au observat in paralel o crestere a potentei si a dorintei, pe care nu si-o puteau explica. Cafeaua cu cardamon este foarte placuta la gust si de la primele degustari ii "cucereste" pe consumatori. Doza de cardamon care trebuie adaugata este de 2-5 bobite pentru o cescuta de cafea (cu timpul este indicat sa se cresca numarul de bobite pana la 7-10).
Inlocuitori naturali ai cafelei
Toti inlocuitorii cafelei au o insusire comuna: gustul amar. Tentativele de substituire a cafelei nu sunt de ieri, de astazi. Prin secolul al Xviii-lea - ca si acum la noi - cafeaua era prea scumpa pentru buzunarele omului de rand si se punea problema sa se gaseasca ceva tot atat de bun, dar mai ieftin. In Germania, s-a descoperit ca radacina aparent banalei cicori, preparata intr-un anumit fel, dadea un produs destul de asemanator cafelei. In Japonia, s-au facut combinatii de cereale si boabe prajite si s-a obtinut, de asemenea, o bautura cu gust asemanator cafelei si cu niste efecte tonifiante remarcabile. In ultimele decenii, de cand a luat avant naturismul, aceste retete de baza au fost preluate si s-au obtinut zeci de produse care inlocuiesc cafeaua, cu diferite denumiri comerciale.
Cicoarea
Este inlocuitorul traditional al cafelei, fiind foarte asemanator cu ea ca gust si destul de putin ca aroma. Iata cateva dintre proprietatile cicorii:
stimuleaza activitatea cerebrala, fiind indicata pentru sustinerea activitatii intelectuale intense;
stimuleaza sistemul nervos, fiind un remediu eficient si bland contra starilor de somnolenta, astenie;
favorizeaza concentrarea mentala;
stimuleaza digestia, secretia si evacuarea bilei, procesele de eliminare;
stimuleaza pancreasul si normalizeaza valorile glicemiei.
Producatorii din intreaga lume au elaborat o serie intreaga de sortimente de cicoare. Exista acum si in comertul nostru cicoare pura (prajita si rasnita), cicoare granulata (destinata obtinerii "cafelei" la filtru), cicoare solubila (inlocuitorul Ness-ului), cicoare combinata cu malt, cicoare aromatizata cu vanilie. Producatorii nu s-au limitat la atat. A aparut si capuccino cu cicoare, fara cofeina, cu diferite arome de alune, ciocolata, frisca etc.
Cafeaua Oshawa
George Oshawa este un nume destul de cunoscut datorita celebrului sau regim cu cereale integrale. In afara regimurilor alimentare pe care le-a creat, el a mai fost preocupat de gasirea unor inlocuitori si alternative viabile la alimentele nocive ale acestui secol. Printre creatiile sale se numara si reteta "cafelei" care-i poarta numele, o bautura cu efecte stimulante puternice, dar care nu agreseaza si nu epuizeaza organismul.
Reteta pentru cafeaua Oshawa: o lingura de boabe de naut, o lingura de boabe de fasole, o lingura de boabe de orz se prajesc pe o tabla incinsa, se macina cu rasnita de cafea, dupa care se amesteca cu 3 linguri de cicoare prajita si macinata. Bautura se obtine adaugand 1-2 lingurite din aceasta pulbere la o cescuta de apa clocotita si apoi se fierbe timp de 3-5 minute la foc mic sau pe nisip. Se indulceste sau nu cu miere. Este indicata pentru a mari puterea de concentrare, capacitatea momentana de efort, acuitatea perceptiei.
Ceaiul negru si ceaiul verde
Desi cafeaua arabica are un renume deosebit, arabii nu sunt mari bautori de cafea, ei preferand ceaiul, care a devenit licoarea lor traditionala. Cafenelele europene sunt inlocuite in Orientul Mijlociu de ceainarii, in care se gasesc doua sortimente de ceai: negru si verde. Desi sunt doua sortimente de ceai diferite, ele se obtin din aceeasi planta, un arbore originar de pe versantii chinezi si indieni ai Himalayei, frunzele acestui arbore fiind uscate insa diferentiat:
- ceaiul negru este uscat la temperatura mediului ambiant, la care frunzele se innegresc si fermenteaza putin, capatand si aroma specifica;
- ceaiul verde este uscat la temperaturi ceva mai mari, nu fermenteaza, este bogat in vitamina C si contine o serie de substante in stare naturala, cu efecte terapeutice remarcabile.
Ceaiul negru are o actiune mai asemanatoare celei a cafelei. Principala sa substanta activa este tot cofeina, continuta insa in cantitati mai mici si fiind completata si corectata ca actiune de alte substante. In rest, confera aceeasi stimulare puternica si de scurta durata, mareste o anumita receptivitate a mintii, stimuleaza puternic sistemul nervos central. Ceaiul negru are, insa, si o proprietate cu totul deosebita: este un remediu foarte eficient pentru protejarea organismului la radiatii. In cursul experimentelor atomice si a accidentelor de la centralele nucleare, s-a dovedit ca cei care au consumat doze medii-mari de ceai negru (4-8 g/zi) au suferit mult mai putin de pe urma radiatiilor.
Ceaiul verde este una dintre cele mai interesante descoperiri ale fitoterapiei moderne. El are o actiune mult mai nuantata si complexa decat cea a ceaiului negru, fiind un medicament de exceptie in bolile cardio-vasculare, datorita faptului ca actioneaza in sens reglator asupra metabolismului lipidelor. Ceaiul verde reduce cantitatea de colesterol si de lipide din sange, fiind un medicament redutabil impotriva aterosclerozei si a obezitatii. Cercetari recente facute la Institutul National de Cercetari Impotriva Cancerului din S.U.A. au pus in evidenta ca extractul de ceai verde blocheaza celulele canceroase, impiedicand dezvoltarea si raspandirea lor. Cu o substanta continuta de ceaiul verde (galatul de epigalocatechina - Egcg) au fost reduse tumorile in proportie de 70% la animalele folosite in experimente. Cele mai receptive la tratamentul cu ceai verde s-au dovedit cancerul de piele, cel de intestin si de stomac.
Uluitor! Cafeaua - unul din cele mai puternice remedii impotriva cancerului!
Doctorul Max Gerson, autorul unei metode de tratament naturist care a facut valva in Statele Unite salvand de la moarte zeci si sute de pacienti bolnavi de cancer in stadii avansate si cu localizari din cele mai diverse, a gasit o modalitate extrem de ingenioasa de utilizare terapeutica a cafelei. El le-a facut pacientilor sai clisme cu cafea. Efectele au fost uluitoare - clismele sale diminuau spasmele, durerile precordiale si, mai ales, determinau eliminarea masiva de toxine.
Clismele cu cafea nu actioneaza asa cum s-ar putea crede asupra intestinelor, ci asupra ficatului, organul cel mai lezat de boala canceroasa. La 10-12 minute dupa introducerea cafelei in intestin, cofeina este total resorbita, apoi pe calea venelor hemoroidale ajunge in ficat unde produce o stimulare exceptionala: productia de bila creste, canalele biliare se deschid, toxinele circulante si metabolitii sunt prompt evacuati, anumite enzime din ficat (care se ocupa cu eliminarea din organism a radicalilor liberi, cu eliminarea carcinogenilor) sub influenta cafelei administrate prin intestin sunt activate, inregistrand o crestere enorma: 700%!
In primele faze de tratament, doctorul Gerson a pierdut multi pacienti prin coma hepatica. Explicatia pe care a gasit-o acestui fenomen a fost pe cat de simpla, pe atat de geniala: in timpul tratamentului pe cale naturala, masele tumorale si ganglionii afectati se resorb, fiind eliminati intr-un ritm atat de alert, incat ficatul este suprasolicitat si cedeaza. Imediat a fost adoptat un regim de eliminare a toxinelor cu aceste clisme, intr-un ritm extrem de intens: o clisma la 12 ore, intervalul de timp putand scadea pana la 4 ore (in cazuri extreme din doua in doua ore), iar efectele nu s-au lasat asteptate. Ce l-a surprins poate cel mai mult pe dr. Gerson a fost ca pacientii care fusesera sub tratament cu tranchilizante pana atunci, suportau mult mai usor socul intreruperii bruste a administrarii tuturor sedativelor. Clismele administrate zi si noapte, din patru in patru ore, elimina durerile, greata, incordarea nervoasa si depresia.
Atentie: ingerarea cafelei pe gura nu are nici pe departe vreunul din efectele mentionate aici.
Studiile despre aceasta aplicatie au fost preluate de mari universitati si clinici din America si Germania, fiind completate si imbogatite. Vom reveni la acest subiect intr-unul din numerele viitoare.
Clisma cu cafea: Se prepara cafeaua prin adaugarea a 2-4 lingurite cu varf de cafea in 200-400 ml apa clocotita. Se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se filtreaza si se lasa la racit pana devine calduta. Se introduce intreaga cantitate in intestin cu ajutorul perei de cauciuc sau a irigatorului, se tine in intestin timp de 15 minute, dupa care poate fi evacuata.
Ilie Tudor