Cultura

Redactia
Pop-Rock. Amintiri cu soare, pentru zile cu nori. Tudor Chirila ("Vama Veche"). "Spunem o poveste frumoasa care cred ca va ramane". Cel mai important lucru care ni s-a intamplat in vara aceasta a fost faptul ca a iesit albumul (numit tot "Vama Veche"), desi cu mare greutate...

Pop-Rock

Amintiri cu soare, pentru zile cu nori

Tudor Chirila ("Vama Veche")

"Spunem o poveste frumoasa care cred ca va ramane"

Cel mai important lucru care ni s-a intamplat in vara aceasta a fost faptul ca a iesit albumul (numit tot "Vama Veche"), desi cu mare greutate, cu mari piedici. Cel mai mare necaz a fost cand s-a sters piesa "I Hate My Mother" si a trebuit sa o reinregistram, chiar cand tot materialul era gata pentru masterizat. Multa lume ne acuza ca noi nu facem muzica si inclin sa le dau dreptate; poate ca nu facem muzica, dar spunem o poveste frumoasa, care cred ca va ramane. Piesele de pe noul nostru album (am editat acum si Cd) sunt povesti rupte din viata. Cea mai frumoasa piesa de pe album este "Copilul si durerea". Traian, unul din colegii mei de trupa, a spus ca ar trebui sa atacam si tema aceasta, a copiilor bolnavi de Sida, si atunci am compus-o gandindu-ne la ei, la toti copiii care sufera si mor. E o piesa foarte delicata si sensibila. Niste prieteni care au ascultat-o in studio, pentru prima data, au lacrimat. Eu scriu versurile, de regula. Colegii mei imi dau teme, eu ma duc acasa si scriu, apoi tot restul trupei vine cu "cenzura". Ma ghidez dupa un singur lucru cand scriu versurile - sa nu fiu penibil. Am tendinta de a vizualiza versurile, de a inchega o situatie, un scenariu. Fiecare piesa are o poveste, pe care poti s-o vezi si tu, ca ascultator. Majoritatea trupelor romanesti nu dau importanta versurilor. Dar versurile melodiilor marilor trupe - Pink Floyd, Beatles - sunt extraordinare: capodopere.

Ce ne dorim in toamna aceasta? Ne dorim o saptamana la munte, unde sa nu ne stie nimeni, sa nu vorbim cu nimeni, sa stam si sa nu facem nimic, eventual cu o chitara intre noi. Ne mai dorim, si inca foarte mult, un concert la Sala Palatului. Data propusa este 28 noiembrie, cand vom implini trei ani de la infiintare. Muncim mult pentru aceasta idee. Va fi de fapt un spectacol: exista o regie, un scenariu, personaje... Dar lucrurile merg greu... Ce ne impiedica? "Hartiile alea verzi, cu presedinti morti" (gluma nu e a mea, e a lui Whoopy Goldberg, dar e buna!).

Paul Ciuci ("Compact")

"<<Compact>> apare, soarele rasare"

Evenimentul principal al acestei veri a fost megaturneul nostru prin tara, pentru promovarea noului nostru album, "Compact 100%". Pare incredibil, dar desi ploaia s-a tinut dupa noi tot timpul, cand ne-am inceput concertele, de fiecare data a iesit si soarele. Apoi, dupa ce am plecat, a inceput din nou sa ploua. Vorba unor prieteni de-ai nostri: "<<Compact>> apare, soarele rasare!". Am avut concerte foarte bune, peste tot reactia publicului a fost deosebita. Cei care veneau acum 22 de ani la concertele noastre ca adolescenti, vin acum cu copiii lor. Vin sa ne vada doua generatii de Compact-fani. Ce inseamna 22 de ani de existenta a trupei Compact? Nu simtim acesti ani ca pe o povara. Avem foarte multi prieteni in toata tara, lucru care ne-a ajutat sa ne mentinem in actualitatea vietii muzicale romanesti. In schimb, dupa 22 de ani am inceput sa tinem diete de slabit, sa nu mai pierdem noptile asa de mult, cum o faceam inainte. Ne simtim impliniti, si pe plan profesional si pe planul vietii, facem ceea ce ne place si asta ne incanta foarte mult. In nici un caz nu suntem anacronici, nici nu ne simtim amenintati de curentele noi muzicale, pentru ca publicul Compact este diferit de acela care asculta hip-hop sau techno. De fapt, in Romania exista muzica pentru toate varstele si toate gusturile si asta e foarte bine. Dire Straits canta la fel de 30 de ani. O sa ducem si noi steagul Compact cat o sa ne ajute Dumnezeu!

Corina Pavel

Concurs

Premiul Europei pentru Muzica Clasica

Una dintre putinele institutii culturale care se ocupa de promovarea tinerelor talente este Jeunesses Musicales Roumanies (Jmr). In vederea participarii la Concursul European de Muzica Clasica - Eurovision 1999 - Jmr a selectionat dintr-un numar mare de talente patru copii: Ana-Maria Marolicaru, Monica Florescu, Sanda Maria Mihalache si Anca Paduraru. Concursul se va desfasura in orasul german Weimar, intre 25-31 octombrie. Cele patru sperante ale muzicii romanesti isi vor disputa, alaturi de ceilalti candidati din alte tari, "Premiul Europei pentru Muzica Clasica".

Profesorul Luigi Gageos, presedintele Jmr, a fost invitat sa participe la Conferinta Europeana pentru Proiecte de Tineret, care se va desfasura in perioada 20-24 octombrie la Viena. Domnia sa va prezenta o serie de programe muzicale nationale si internationale, organizate pe parcursul acestui an in Romania - de mult timp una dintre pepinierele de talente recunoscute in lume.

Claudiu Ionescu

Muzica

Salariile mici pun in pericol muzica mare

Am auzit, nu o data, comentarii despre turneele derizorii pe care le fac multi artisti romani in Occident. Dar optiunea lor este complet motivata, dat fiind faptul ca salariile din Romania sunt de mizerie. Solistii castiga in strainatate, intr-o saptamana (intr-un "turneu derizoriu"), echivalentul pe cativa ani al salariului lor din Romania! Asa se "depopuleaza" orchestrele simfonice, asa ne pleaca vocile de opera. Pentru informarea cititorilor nostri, un proaspat angajat la Opera are cam 700.000 lei, iar un solist abia ajunge la 1.300.000 lei.

Intr-o situatie delicata, cauzata de exodul vocilor, se afla Opera Romana din Cluj, care este in imposibilitatea de a mai juca unele spectacole. Dirijorul Petre Sbarcea, directorul Operei clujene, afirma ca solistii (deseori solicitati in strainatate) prefera sa demisioneze ca sa-si poata onora angajamentele externe. Astfel, din opt baritoni, au mai ramas doar doi, si din zece tenori (cati avea Opera inainte de Revolutie) mai sunt acum doar patru...

La aceasta ora avem voci mari, recunoscute international, "cumparate" de marile concerne impresariale. Stiti la cat ajunge un onorariu? Pentru varfuri, depaseste 10.000 de dolari pentru un singur spectacol! Ironia este ca acesti mari artisti sunt dispusi sa vina sa cante (platiti simbolic, evident) in Romania, dar birocratia si lipsa unui elementar protocol din partea autoritatilor ii impiedica.

Daca politica romaneasca nu-si canalizeaza atentia spre sustinerea marii culturi, in scurt timp vom avea parte numai de kitsch-uri ori, in ceea ce priveste muzica, se va ajunge la situatii ilare de genul: directorii de teatre vor cauta cu infrigurare, numarandu-si tenorii, baritonii si sopranele, numai operele cu un numar redus de roluri, iar scoala romaneasca de muzica va ramane doar o amintire. Ca sa nu mai vorbim de filarmonici, unde - ca intr-o gluma clasica - vor canta cvartete alcatuite din... trei instrumentisti.

C.I.