La un pas de Dumnezeu
Se vorbeste tot mai des in Romania de azi, marcata moral de anii cumpliti ai totalitarismului comunist, despre reinvierea credintei stramosesti si despre nevoia de miracole crestine. Oamenii ii cauta cu infrigurare pe preoti, frecventeaza biserici si manastiri, participa la liturghii si slujbe de dezlegare, isi cauta duhovnici printre calugari, vor sa fie iertati de pacate si vindecati de boli, fac pelerinaje la sfinte moaste si la icoane ce plang, nadajduind la mantuirea sufletelor... In vreme ce lumea occidentala acuza o criza grava a credintei, in Romania irumpe - pentru cei ce au ochi si urechi sa o vada - o adevarata renastere mistica, prezenta in cele mai indepartate colturi de tara. Recenta noastra calatorie in Muntii Apuseni ne-a reconfirmat aceasta realitate. Acolo, mai mult parca decat oriunde, oamenii traiesc sufleteste la un pas de Dumnezeu.
Pana in ziua de azi, motii spun ca il privesc pe Hristos "fata catre fata", prin ochii lui Horea si Avram Iancu, fiindca si-au castigat acest drept cu lacrimile planse de atatea generatii de oropsiti. Practic, nu exista pomelnic dat spre citire in biserica, care sa nu inceapa cu numele celor doi martiri ai Muntilor Apuseni, ale caror portrete se afla alaturi de candela si de icoane in fiecare casa de mot. In amarnica lor istorie, perpetuata pana in ziua de azi, cei doi eroi legendari sunt singurii care au incercat sa le aduca o farama de bine, care si-au dat camasa vietii de dragul lor. De la ei au inteles, poate, motii cat de pretios este ajutorul aproapelui, cat de important este in viata sa-ntinzi o mana celui ce are nevoie de ajutor. Numai in felul acesta, pe lumea cealalta, mana ta va fi tinuta in mana lui Dumnezeu.
Lectia aceasta, a smereniei si-a bunatatii, este "predata" in toate bisericile pe care le-am vizitat si in care sfanta slujba a liturghiei de duminica dimineata se transforma intr-o sarbatoare a intregului sat. Asa a fost la biserica din Posaga, la manastirea Posaga, la biserica din Vidra si Tarsa, lacasuri sfinte, innobilate de prezenta unor preoti deosebiti: luminatori luminati de credinta adevarata, calauze care i-au ajutat si inainte pe moti si ii ajuta si azi sa treaca prin greul vietii, cu speranta nestinsa ca numai credinta ne vindeca de toate relele acestei lumi...
Marius Petrescu