"Caracatita"
Doua evenimente, petrecute in septembrie, ne obliga sa ne intrebam in ce masura mai functioneaza in Romania autoritatea statului. Cele doua, produse unul la Craiova si altul la Brasov, par - aparent - fara legatura intre ele. Intr-adevar, la Craiova a fost vorba de un caz de imoralitate al unor procurori locali, in timp ce la Brasov a explodat un conflict intre bande mafiote, conflict ce putea degenera intr-o serie de infruntari sangeroase pe strazile orasului. Evenimentele trebuie insa legate intre ele pentru ca, in fapt, sunt manifestari ale aceluiasi proces: disolutia autoritatii institutiilor statului. "Legatura" este relativ usor de demonstrat. Problema cea mai grava este alta: cum s-a putut ajunge aici? Ce mecanisme ale societatii civile nu functioneaza, permitand unor oameni pusi sa asigure stabilitatea institutionala si justitia sociala sa se comporte ca niste mafioti, iar veritabilii mafioti sa-si faca singuri dreptate, institutiile statului devenind - pur si simplu - instrumente de "mediere" intre ei?
La Craiova, trei procurori - dintre care s-au remarcat d-nii Ciontu si Serbanescu - sunt surprinsi de un grup de jurnalisti intr-o orgie cu "fetite" si alcool intr-un sexy-club. Procurorii se "relaxau" dupa orele grele de veghe in slujba Justitiei, pentru respectarea civilitatii si a dreptatii. Filmati de jurnalisti, ei s-au dedat la cele mai imorale manifestari, aratand ca putin le pasa de lege. De legea la care trebuiau sa vegheze. Filmul cu temutii "oameni ai dreptatii" a ajuns la seful lor, procurorul Bajenaru, care l-a "uitat" aproape o luna prin sertarele institutiei pe care o conduce, pentru ca - la izbucnirea mediatica a scandalului - sa declare cinic: "Este vorba despre o inscenare ordinara!". D-l prim-procuror al Parchetului din Dolj a sugerat chiar ca publicitatea facuta evenimentului s-ar datora arestarii redactorului-sef al cotidianului local "Ora". O razbunare, deci. Dintr-o data, dupa mediatizarea integrala a datelor evenimentului, cetatenii obisnuiti au fost obligati sa constate ca Parchetul Dolj a functionat, practic, ca o gasca, in care membrii se acopera si se sustin reciproc. Cum sa mai fie corect impartita dreptatea, s-au intrebat ei, cand orice "justitiabil" din respectiva institutie poate face ce vrea, sigur de solidaritatea celorlalti? Parchetul din Dolj, dar si alte institutii ale controlului social par a fi, dupa dezvalurile din ultimul timp, adevarate asociatii mafiote, actionand arbitrar in impunitate. Cum sa nu banuiasca cetateanul de rand ca dreptatea se face in functie de "spagi", ca aplicarea legii cere plata unor "taxe de protectie" pentru cei pusi sa o aplice sau pentru protejatii lor? D-l Mircea Criste, procurorul general al Romaniei, a comentat evenimentul intr-un mod cel putin straniu: "...avem o justitie asa cum este si societatea". Deci, societatea in ansamblu este corupta si - nu trebuie sa ne miram - la fel sunt si institutiile puse sa combata aceasta coruptie. Sa intelegem atunci ca fiecare Parchet judetean este la fel ca Parchetul doljean? Ca Procuratura si celelalte institutii ale sistemului de drept sunt niste asociatii de profitori, imorali, desfranati? Atunci, Dumnezeu sa fereasca Romania, pentru ca nimic altceva nu mai este de facut.
La Brasov, "oamenii din umbra", "recuperatorii", "protectorii" si afaceristii "la negru" s-au incaierat intr-o adevarata batalie de strada pentru impartirea "zonelor de actiune" in oras. In loc sa-si faca datoria, arestandu-i pe toti purtatorii de arme la vedere, Politia - condusa de colonelul Mircea Bucur - le-a propus capilor lumii interlope inceperea unor "negocieri" pentru stingerea conflictului. Asadar, nici mai mult, nici mai putin, "organul public", pus sa mentina ordinea si sa garanteze libertatea si averea cetatenilor, s-a aratat dispus sa organizeze conferinta "baronilor-talhari", adica sa armonizeze interesele celor pe care, dupa lege, ar fi trebuit sa-i combata. Asa ceva, cum arata si primul-ministru, d-l Radu Vasile, nu s-a mai intamplat niciodata in lumea civilizata, in tari in care statul functioneaza. Capii Ministerului de Interne si ai Justitiei au declarat insa ca retinerea politiei brasovene a fost, oarecum, justificata. "Daca nu se detensiona situatia, s-ar fi iscat un carnagiu", a afirmat d-l Liviu Popescu, secretar de stat in Ministerul de Interne, la audierile din Senat privitoare la eveniment. Iar politistii brasoveni si-au motivat "blandetea", sustinand ca - desi ii puteau aresta pe "liderii" bandelor rivale - nu au facut-o pentru ca, pana la urma, Procuratura locala tot le dadea drumul din "lipsa de probe". Termenul, dupa cum se stie, s-a banalizat, majoritatea absoluta a conducatorilor lumii interlope din Romania fiind, la ora actuala, liberi pe aceasta baza. Ceea ce indica existenta unor grave carente ale institutiilor juridice din tara. Atmosfera de la Brasov aminteste de Chicago-ul anilor ‘30, unde administratia locala a lui Big Bill Thompson se asociase cu gangsterii pentru stapanirea orasului, fiind nevoie de interventia fortelor federale (cu celebra brigada a "Incoruptibililor") pentru rezolvarea situatiei. Bandele brasovene s-au bazat pe anume promisiuni in momentul in care si-au permis sa iasa in strada cu sabii ninja si cocktail-uri Molotov, a constatat d-na Elena Ciobanu, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Judetean, sugerand ca mafiotii au fost protejati de Procuratura, Politia si Jandarmeria din oras. Mediile au relevat ca intre procurorul general de la Brasov, d-l Nicolae Vasilescu, si cercurile afaceristilor si mafiotilor locali (cum ar fi "celebrul" miliardar Dan Tartaga, castigatorul "cinstit" al licitatiei pentru Fabrica de zahar Bod) exista legaturi foarte stranse. D-l Nicolae Vasilescu s-a laudat cu relatii "la cele mai inalte niveluri" ale tarii, sustinand ca nimeni nu-l poate clinti din loc. Cum sa nu-si permita bandele de "protectori" si santajisti locali sa actioneze pe fata cand se stiu acoperite de diversi "nasi" din institutiile statului, la bunastarea carora contribuie masiv? Alianta "oficialilor" cu oamenii din umbra impune organizarea unor adevarate feude in care legile nu mai sunt ale tarii, ci ale bunului plac.
Indignarea provocata de cele doua "cazuri" a fost atat de mare, incat autoritatile centrale s-au decis sa faca, totusi, ceva. La Craiova, alaturi de procurorii "porno-stars", care si-au dat demisia, au fost concediati din functiile detinute procurorul-general si adjunctul sau. La Brasov, Politia a trecut la arestarea unor capi ai bandelor rivale, identificati cu probe pentru participarea la "batalie". O serie de anchete asupra relatiilor dintre lumea interlopa si oficialitatile locale au fost, deja, anuntate. Dar daca si aceste demersuri se vor opri - ca si campania anticoruptie lansata de seful statului - la cativa reprezentanti minori ai autoritatii, disolutia puterii de stat si anarhia se vor adanci. Cand a preluat Puterea, dupa alegerile din noiembrie 1996, actualul regim promisese o schimbare radicala a sistemului institutional al statului prin debirocratizare si promovarea competentei. Schimbarea nu s-a produs. In locul criteriilor obiective, aplicate transparent, pentru promovarea sociala, s-au generalizat ierarhiile clientelare, nepotismul si coruptia. Mediile independente au dat nenumarate exemple de coruptie "la varf", fara ca cineva sa poata face ceva. In expeditia sa franceza, d-l presedinte Constantinescu s-a laudat ca fenomenul coruptiei a fost eradicat in institutiile statului. El a exemplificat cu cazurile a doi-trei functionari minori care, chipurile, erau viermii din mar. Evenimentele de la Craiova si Brasov il contrazic flagrant. Iar o serie de decizii ale Justitiei, care a continuat sa-i elibereze din "lipsa de probe" pe marii rechini ai afacerilor, vin sa confirme ca pana la "curatirea" acestor institutii mai este drum lung. Cum sa actioneze corect si cinstit "justitiarii" romani cand salariile lor si ale politistilor, care trebuie sa le aplice masurile, intarzie cu lunile? Cum sa aiba curajul unii dintre ei sa continue lupta cu coruptia, cand unui procuror declarat chiar de presedinte "o Silvia Conti a Romaniei", d-na Constanta Carstea, cea care a facut "curatenie" in mediile mafiote din Timisoara, ii este retrasa protectia? Amenintati cu represalii daca aplica legea, multi justitiari si politisti vor fi tentati sa pactizeze in continuare cu mafiotii, atunci cand vor constata ca acestia au protectie "de sus", iar statul nu le poate face nimic.
Principala problema a Romaniei este finalizarea Reformei si inceperea unei noi decolari economice. Atata vreme cat Reforma va stagna, iar guvernantii vor fi preocupati numai de satisfacerea intereselor lor personale sau de grup, fenomene de tipul celor petrecute la Craiova sau Brasov vor continua. Numai ca, pe masura ce ele "izbucnesc" in lumina reflectoarelor publice, romanii - tot mai saraciti de jaful pe fata sau acoperit - se vor intreba pana cand. Pentru orice colectivitate exista o limita a suportabilitatii. In cazul Romaniei, ea este deja foarte aproape.
Toma Roman