Festivalul National de Muzica Usoara - Mamaia "99
O fata cu o chitara cucereste victoria:
Mihaela Danaila
"Am cantat in memoria mamei mele. Sper ca m-a auzit de-acolo, din Cer..."
Mihaela Danaila a avut curajul de a aparea pe scena Festivalului National de Muzica Usoara "Mamaia "99" singura, doar cu o chitara. Si a castigat, pentru ca a putut sa transmita in acele trei minute cat a cantat, o emotie covarsitoare. Frumoasa, delicata, sensibila, fragila chiar, Mihaela plangea cu tot sufletul pus pe chitara aceea, cantandu-ne chiar povestea de dragoste a vietii ei. Mihaela e o voce tanara, dar foarte personala si o prezenta scenica de exceptie, cu o charisma iradianta. Nu e de mirare, deci, ca a convins si publicul, dar si juriul. Evolutia sa in concurs a fost un mers pe sarma, avand in vedere ca managerul sau era chiar producatorul festivalului, iar compozitorul care a indrumat-o era presedintele juriului, la sectiunea interpretare. Talentul ei a ajutat-o insa sa se impuna, mai presus de zambetele cu subantelesuri si speculatiile nefondate din presa (mare amatoare de barfe si de scandal). Dar Mihaela Danaila e pregatita sa devina o stea.
- Mihaela, de unde ai rasarit asa de frumoasa si talentata, pe scena Festivalului din Mamaia?
- Sunt din Buzau, m-am nascut pe 22 iunie 1975, la granita dintre Gemeni si Rac si am 24 de ani. Am absolvit Liceul de muzica din Buzau, iar acum sunt studenta la filosofie, la Universitatea Ecologica. Am cantat de mica, imitand vedetele timpului, participand la "Cantarea Romaniei". Am studiat vioara, apoi am descoperit ca am si putina voce, insa nu am vrut sau poate ca nu am avut curajul sa apar pe o scena. Cand eram inca adolescenta, ceva foarte tragic s-a petrecut in viata mea: moartea mamei mele - moment care m-a sensibilizat atat de tare, incat m-a determinat sa incep sa cant, pentru a implini un vis al ei. Mama intotdeauna imi spunea: "Mihaela, cred ca asta ar trebui sa faci tu: sa canti! Ti s-ar potrivi cel mai bine!". Cand am cantat cea de-a doua melodie in concurs, cea cu chitara, la ea m-am gandit si pentru ea am cantat. Poate ca in seara de gala, cand s-au decernat premiile, mama m-a privit, de undeva, din Ceruri, si s-a bucurat pentru mine.
- Iti imaginezi cumva ce te asteapta dupa acest festival? Esti pregatita sa intri in "jungla" care este muzica pop romaneasca?
- Tata m-a avertizat ca voi avea foarte mult de luptat. El e ziarist de profesie si si-ar fi dorit sa imbratisez si eu aceeasi meserie, pentru ca viata muzicala i s-a parut prea dura pentru mine - in sensul ca eu am o fire destul de sensibila si sunt destul de vulnerabila in fata rautatii oamenilor, iar in lumea muzicala sunt multi sacali. Am avut sansa unor parinti formidabili. Tatal meu mi-a respectat alegerea, a fost mereu alaturi de mine, a fost in sala, cu mari emotii, pe tot parcursul festivalului, si este foarte mandru de mine. Imi dau seama ca va fi foarte greu sa razbesc in lumea aceasta, dar daca am plecat pe drumul acesta, voi merge pana la capat, pentru ca asta imi place sa fac. Ma simt pregatita, pentru ca am muncit foarte mult ca sa ajung aici; am mai fost la Festivalul "Mamaia" in "95 si "96 si m-am plasat pe locuri apropiate de podium, chiar cand erau concurenti foarte buni. In 1998, am obtinut premiul intai la Festivalul "Mihaela Runceanu" din Buzau si la Festivalul "Maluri de Prut" de la Chisinau - un fel de "Mamaia" a Romaniei.
- Pentru ce te pregatesti, care este urmatorul pas pe care il vei face in cariera ce ti s-a deschis acum?
- Vreau sa scot macar un maxi-single pana in ianuarie, cand va avea loc Targul de Muzica de la Cannes, si sa ma prezint cu el acolo si cu cateva videoclipuri. Imi doresc foarte tare un album, pe care voi include si aceasta piesa, la care eu tin foarte mult: "Tu". Compozitia este a mea, iar versurile, atat de emotionante, sunt ale doamnei Andreea Andrei, careia ii multumesc foarte mult. Povestea acestei melodii este foarte interesanta: au existat, cred, vreo sapte piese pe care le-am incercat pentru festival, dar imi doream una frumoasa, plina de emotie, pe care s-o cant din suflet. Intr-o seara, am fost la compozitorul Ionel Tudor sa ma sfatuiasca ce sa aleg. Stand pe terasa, am luat o chitara si am inceput sa lalai melodia aceasta, pe un text pe care i-l facusem eu in engleza. El m-a ascultat un pic, apoi a spus: "Opreste-te! Aceasta e piesa cu care vei merge la Mamaia! E a ta, te simt cum o traiesti, cum plangi pe ea. Vei fi doar tu cu chitara pe scena si o sa , ai sa vezi!". Ulterior, textul l-a scris Andreea Andrei, special pentru aceasta piesa, si s-a potrivit foarte bine.
- Castigatoarea de anul trecut a festivalului, Natalia Barbu, canta acum in strainatate, pe sume destul de substantiale. Daca ti s-ar propune un contract in strainatate, ai renunta la o cariera - destul de paguboasa, se pare, din punct de vedere financiar - in Romania?
- As accepta un contract in strainatate, dar nu as ramane definitiv acolo, pentru ca vreau sa fiu alaturi de ai mei, totusi. Am fost in Germania si Olanda, am cantat in niste concerte prilejuite de mari festivitati. Am cantat in engleza si am fost foarte bine primita de public. Din pacate, evolutia mea a fost intrerupta de boala. Am facut un ulcer cu nisa. Am fost foarte slaba, imi dadea sangele pe nas si pe gura din pricina efortului, de cum incepeam sa cant, si un an de zile n-am deschis gura sa cant nici o nota. Cred ca m-am imbolnavit din cauza suferintei provocate de moartea mamei si pentru ca, stand in camin, nu mancam la timp. Stresul de la facultate era destul de mare. Managerul meu, cu care incheiasem deja un contract, a avut rabdare cu mine si, dupa un an si jumatate de ingrijiri, medicul mi-a dat voie sa cant din nou.
- Ce-si doreste o fata de 24 de ani in aceasta seara cand, iata, a obtinut premiul I la cel mai mare festival din tara?
- Doreste sa continue. Atat cat va fi posibil, voi canta! Personal, imi doresc o familie, vreau sa am multi copii si sa fiu o buna mamica, pentru ca mama mea nu mai e langa mine de multa vreme. Imi doresc sa fiu fericita. Ce-mi mai place sa fac? Imi place sa gatesc, si o fac cu mare placere, gatesc de mica, de cand mama ne-a parasit. Am gatit pentru tatal si pentru fratele meu. Am terminat un colegiu de biblioteconomie si imi place foarte mult sa citesc, imi plac cartile, iubesc bibliotecile.
Adrian Romcescu -
compozitor, membru al juriului la sectiunea creatie
"Ceea ce nu mi-a placut deloc la a fost atitudinea presei"
Prima data am "facut ochi" aici, la "Mamaia", ca interpret, in "73, la zece ani dupa prima editie a festivalului. Aveam atunci 17 ani. De aceea revin, an de an, cu acelasi drag. "Mamaia" e un festival care, in pofida tuturor criticilor, este iubit de romani. Aici s-au confirmat si au debutat atatea talente componistice si interpretative, s-au lansat multe piese superbe de-a lungul acestor 29 de editii ale festivalului. Facand o comparatie intre atmosfera care exista in muzica romaneasca in anul debutului meu, in "73, si cea care este acum, pot sa spun ca sunt foarte multe diferente: era mai mult entuziasm, cred ca banul juca un rol mult mai mic in acele timpuri - noi eram platiti de Tvr cu 250 de lei. Pentru noi, banul nu avea nici o valoare, faceam totul cu o pasiune extraordinara. Si atmosfera era cu totul deosebita. Eram prieteni intre noi, eu eram prieten la catarama cu Aurelian Andreescu, cu Cornel Constantiniu, Mihai Constantinescu si atatia altii... Pe urma, mai era acea febra pe care ti-o oferea pe scena minunata orchestra a Radioteleviziunii si dirijorul ei, maestrul Sile Dinicu, aparitiile erau exclusiv in direct si aveai acel sentiment extraordinar ca esti un star. Acum, bineinteles ca sunt mari plusuri din punct de vedere tehnic si al show-ului pe care ni le ofera tehnica de azi, dar eu, cu jumatate din sufletul meu, sufar de dorul acelor spectacole live.
Ceea ce nu mi-a placut deloc la a fost atitudinea presei, aceasta tendinta de a barfi in continuare, de a lovi in orice si in oricine, aceasta vehementa in a aborda orice subiect legat de festival, fie ca era de natura organizatorica sau de natura pur artistica. Presa noastra nu cunoaste diplomatia occidentala, spiritul critic civilizat; este o tendinta vadita de a demola pentru a intretine scandalul, care ii transforma pe ziaristi in hiene. Si toate astea, difuzate pe Tvr. Jalnic!
Malina Olinescu
(Premiul special oferit de Radio Romania Actualitati la sectiunea creatie pentru melodia
"Stiu ca pot iubi", semnata Adrian Romcescu/ Liliana Stefanescu)
Nu sunt foarte multumita de editia de anul acesta a festivalului. A fost sabotata de prea multe scandaluri si orgolii exacerbate, de-o presa proasta si o atmosfera deplorabila intre colegi. Mi-au placut baietii de la "Latin Express". I-am cunoscut si mi-au facut o impresie foarte buna. M-am simtit bine in mijlocul baietilor de la "Valahia" si "3 Sud-Est". Mihaela Danaila are o voce interesanta. A existat un nivel destul de bun al concurentilor, au fost compozitii bune, cu un ton mai occidental fata de anii trecuti. Cred ca muzica romaneasca e pe un drum bun in momentul acesta, insa nu trebuie neaparat sa fie moderna ca sa fie buna, ci trebuie sa fie compusa bine, orchestrata bine si cantata bine - atunci se poate chema muzica moderna. In ceea ce ma priveste, vreau sa merg la munte dupa acest festival, sa ma odihnesc. Ma voi gandi dupa aceea ce urmeaza sa mai fac.
Adrian Stefanescu -
producatorul festivalului
"S-a gasit un turc din Macin sa creada in muzica romaneasca. Da-i-ar Dumnezeu sanatate"
Cea mai grea zi a festivalului a fost ziua galei, dar si cea mai fericita, pentru ca a insemnat sfarsitul unor suferinte, dar si o mare bucurie. Sa-mi spuna un om cum e compozitorul Temistocle Popa, un om care a compus pentru aceasta scena 30-40 de ani, ca editia de anul acesta a fost un mare festival si ca a vazut pe scena mari valori - mai mare bucurie ca asta nu exista! Toti sunt nedumeriti de faptul ca, iata, s-a gasit un turc din Macin, acest Mehmed Talib, care sa creada in muzica romaneasca si sa investeasca in ea - omul care a sustinut cu bani festivalul "Mamaia "99". Sunt oameni mai bogati decat el si investesc in fotbal, in alte domenii. Si totusi, a riscat: desi este om de afaceri, n-a facut show-biz in viata lui, dar este un mare iubitor al muzicii romanesti. Acum sapte luni m-a chemat la el la birou si m-a intrebat: "Domnule Stefanescu, ce presupune a fi coproducator la un festival ca ?". "250.000 de parai, domnule Mehmed!", i-am raspuns. Si a intins mana, domnisoara! E un nebun frumos, da-i-ar Dumnezeu sanatate! Lucrez in show-biz din 1970, de 30 de ani deci, si producator independent sunt din 1995. Ce facem noi pentru muzica romaneasca? Radiourile ar trebui sa dea mai multa muzica romaneasca, am facut contractele in asa fel incat sa se dea pe post, timp de sase luni de zile, cel putin de doua ori pe saptamana, la orele de varf, melodiile castigatoare la "Mamaia "99". Ce planuri avem? In septembrie, incep tratativele cu Televiziunea Romana pentru "Cerbul de Aur". In martie, aducem o scena mobila din Italia, ca sa nu mai depindem de spatiul acesta de la Teatrul de Vara din Constanta si festivalul "Mamaia" va avea loc chiar la Mamaia anul viitor, daca firma noastra - "Mega Music" - va castiga din nou licitatia.
Catalina Toma
(Premiul special "Gambrinus"
la sectiunea creatie - "Vrei prea R.P.D.", semnata de Andrei Kerestely/ Zoia Alecu)
"Am 23 de ani si spun exact ceea ce gandesc"
Am inceput sa cochetez cu muzica prin "92-"93. In "94 am aparut la Scoala Vedetelor, apoi am colaborat cu B.U.G. Mafia. A fost foarte important pentru mine, am invatat multe, am avut parte de o superreclama. Mie nu mi-a placut ca m-am aflat acolo, la Mamaia. I-am facut, sa zicem, un favor lui Andrei Kerestely, care mi-e foarte bun prieten. Oricum, castigul a fost si de partea mea, destul de substantial in ceea ce priveste imaginea de artist si de box-office, si am fost mult mai fericita pentru asta decat pentru premiu in sine. Look-ul este foarte important pentru mine, sunt de acord cu Andrei Kerestely care spune ca muzica se cumpara intai cu ochiul, apoi cu urechea. Sa zicem ca m-am regasit pe mine. Stiu acum foarte bine ce vreau. Am 23 de ani si spun exact ceea ce gandesc. Imi place sa cred ca sunt o fata puternica. Se pare ca textul lui Zoia Alecu mi s-a potrivit foarte bine din acest punct de vedere, "Vrei prea R.P.D.", desi textele pieselor mele sunt mult mai indraznete, fara a fi vulgare, totusi. Planuiesc un album cu Casa producatoare "Media Services - Cat Music", ar trebui sa apara pe la sfarsitul lui septembrie. Cred ca se va numi "Te voi avea". Piesa imi apartine pe jumatate, ca improvizatie. Intotdeauna mi-am improvizat singura liniile melodice. Ma atrage ideea unui contract "afara", ar trebui sa plec prin America luna viitoare - e o propunere care a aparut cu mai multe luni in urma si sper sa se concretizeze.
Ionut Pascu "Pepe"
(solistul vocal al formatiei "Latin Express" - Premiul Ii la sectiunea interpretare)
"Nu te mai doresc" a impresionat publicul prin trairea si daruirea noastra pe scena, chiar daca am prezentat o imitatie - dar nu una jalnica, ci una foarte buna, speram - a stilului Gipsy Kings. Cred ca un moment mai potrivit nu puteam gasi pentru a ne lansa, avand in vedere ca, in ultimele luni, muzica cu fior latino a predominat peste tot in lume. Grupul "Latin Express" s-a infiintat in luna martie, la Bucuresti. In aprilie l-am cunoscut pe Mihai Nicolae, managerul nostru actual, care ne-a ajutat sa "crestem" foarte rapid. Am 20 de ani si am facut patru ani de canto cu doamna Camelia Dascalescu si, culmea ironiei, am fost respins de doua ori la preselectie la "Mamaia". Chitaristii - Dumitru Tartopan, 24 de ani si Alexandru Ionescu, 25 de ani - studiaza intre 10 si 12 ore pe zi flamenco, un gen destul de greu. Avem ca pasiune comuna muzica latino si reprezentantii ei din topurile mondiale, carora "Formula As" le-a dedicat o pagina intreaga in ultimul sau numar. Stilul abordat de noi este "nuevo pop flamenco" si, fara lipsa de modestie, credem ca suntem pionierii acestui gen in Romania. Judecand dupa reactia pe care am avut-o in festivaluri, va prinde foarte bine. Prima aparitie la un festival ne-a adus si primul succes - premiul I la "Festivalul Tineretii", Amara, 1999 - a fost botezul focului, in fata a 4000 de oameni care au cantat si au dansat pe muzica noastra. In prezent lucram un album care va aparea in luna noiembrie. Avem deja sase piese in repertoriu inca sase in lucru. Cu acest album avem intentia de a iesi pe piata muzicala din strainatate. Managerul nostru, Mihai Nicolae, care este roman stabilit la Los Angeles de 22 de ani, a trait foarte mult langa comunitatea de limba spaniola si acesta a fost un motiv pentru domnia sa de a accepta sa managerieze grupul nostru. De altfel, are o viziune mult mai ampla asupra fenomenului si a muzicii latino.
Mihai Traistariu
("Valahia", premiul I la sectiunea slagare dance)
Ne bucura foarte mult succesul nostru la "Mamaia "99", avand in vedere ca ne-am lansat relativ de curand (cantam impreuna din decembrie "98). Eu am fost anul trecut finalist la "Mamaia", am luat premiul Ii la interpretare, dar nu mi-am dorit o cariera de solist, ci am avut ideea unui grup dance. Jumatate din propunerile care mi s-au facut dupa "Mamaia "98" erau pentru contracte in strainatate, faceam ceva bani cantand prin baruri si restaurante, ceea ce face acum Natalia Barbu la Moscova, dar am ramas in Romania si Dumnezeu m-a ajutat sa-mi formez un grup si sa obtinem atata succes! Intentionam sa scoatem acum un maxi-single (cu vreo 3-4 piese), apoi o sa promovam o piesa noua, o piesa-bomba, tot dance.
Corina Pavel
Fotografii de Costin Nae