Andrei Marga, ministrul invatamantului
"Cred ca reformismul ar trebui sa fie accelerat"
- Numirea dv. in fruntea Ministerului Educatiei Nationale a impulsionat miscarea reformista din invatamanul romanesc, dandu-i o nota de seriozitate. Ba chiar s-ar putea spune ca ea este, fata de alte sectoare, mult mai avansata si mai ambitioasa. Cu toate acestea, sunt multe voci care spun ca masurile luate au generat haos in invatamant.
- In sistemul nostru de invatamant au fost, de decenii, probleme. Ele au facut din Reforma o alternativa obligatorie. Pot spune chiar ca aceasta este deja intarziata. Nu numai in invatamant, ci si in economie, in administratie. Tarile din Estul Europei, comparabile cu Romania, au trecut de acum la a doua generatie de masuri reformiste. Noi nu am finalizat-o nici pe prima. Ar trebui sa incheiem tranzitia si sa trecem la masurile reformei avansate, cum se intampla nu numai in tarile dezvoltate, ci si in unele tari din vecinatatea noastra. Uitati-va cat se plateste in economie pentru intarzierea Reformei! Eu cred ca ar trebui chiar ca reformismul sa fie accelerat in toate domeniile. Incetinirea Reformei pentru adaptarea reactiilor de raspuns la ea este o idee conservatoare. Totdeauna cand s-a urmarit la noi o Reforma mai sustinuta, mai coerenta, s-a argumentat ca ea produce haos. Schimbarile nu intra intotdeauna in mentalitatea si acceptabilitatea existente. Racordarea la modernitate ne cere insa realizarea lor. Orice schimbare este o dislocare, si cei atinsi de ea au impresia generarii haosului. La nivelul ansamblului, ea este insa necesara si benefica.
- Unul dintre cele mai indraznete teluri ale Reformei este autonomia institutionala si financiara. Cum se vor realiza ele?
- De la 1 ianuarie a.c., autonomia financiara a universitatilor a intrat in vigoare. Ne-am racordat, astfel, la sistemul european. Sumele de bani se aloca in functie de efectivul de studenti si in functie de costul specific pe student, universitatile urmand sa si le gestioneze singure. In felul acesta, rectorii, decanii, sefii de catedra nu mai au functii pur simbolice. In privinta scolilor si a liceelor, procesul de descentralizare este abia in curs. Si aici trebuie sa schimbam legislatia invatamantului si a finantelor, care au fost construite pe o viziune centralista. Una din premisele racordarii la sistemul european modern este plasarea invatamantului preuniversitar in gestiunea autoritatilor locale. Noi am optat ca salariile personalului din invatamant sa ramana integral in bugetul republican, de restul trebuind sa se ocupe autoritatile si comunitatile locale.
"Evaluarea scolara dupa ureche nu mai este valabila. Ea era subiectiva la maximum"
- Trecerea de la vechiul invatamant romanesc de tip reproductiv la cel modern, problematizant, a solicitat elaborarea unor noi programe de studiu, a unor noi forme de testare a cunostintelor. Cum au fost ele verificate? Ce rezultate au dat simularile diverselor forme de testare? La redactia revistei noastre au ajuns foarte multe plangeri ale parintilor, dar si ale elevilor, in legatura cu continutul testelor.
- Vreau sa va spun ca discutii asupra formelor de testare, plangerile - cum le numiti - sunt mult mai inflacarate in alte tari. Nu e ceva neobisnuit. Dar programele propuse de noi abia au intrat in aplicare. Pana acum au fost verificate programele elaborate pana in 1997. Ele au fost structurate dupa publicarea unor manuale alternative. Noi am propus ca mai intai sa se elaboreze programele si apoi sa se conceapa manualele. Am restabilit astfel relatia normala. Pentru a vedea cum se structureaza noile manuale pe baza planului de invatamant national si a noilor programe, va dau un indicator precis: manualele de geografie si istorie aparute recent pentru clasa a Vii-a. Ele schimba fundamental traditia predarii acestor discipline in tara noastra, si o schimba intr-un sens foarte bun. Sunt convins ca din toamna, cand aceste manuale vor intra pe rol, atat geografia cat si istoria vor fi invatate cu mult mai multa placere. In vara aceasta vor aparea manuale si pentru alte discipline, iar din toamna vor incepe sa fie publicate manualele pentru liceu. In iunie, toate disciplinele - de la clasa I pana la a Xii-a - vor avea programe noi. Aceste programe sunt elaborate de comunitati de specialisti, nu de M.E.N. Apoi, ele sunt scoase la licitatie, in sensul ca, pe baza lor, se elaboreaza manualele. Pe piata apar "n" manuale, iar M.E.N. autorizeaza doar o parte din ele. Scolile si liceele aleg dintre acestea pentru ca, pe aceeasi programa, au fost elaborate mai multe. La istorie, ca sa va dau alt indicator, exista acum, pentru clasa a Vii-a, trei manuale structurate pe programa ministerului. Scolile si le aleg pe cele care li se par mai accesibile, in functie de diverse contexte. In aceasta situatie, este clar ca trebuie schimbat si felul in care evaluam cunostintele. Evaluarea dupa ureche, practicata pana acum, nu mai este valabila. Ea era subiectiva la maximum, exigentele - pe zone sau scoli - fiind diferite. In practica internationala sunt alte metode si noi trebuie sa ni le insusim, daca vrem sa ducem Reforma pana la capat. Este adevarat ca unele tehnici de testare au fost mai socante. Cred ca in unele locuri inca nu s-a explicat destul modul lor de aplicare si, atunci, a fost normal sa fie resimtite asa. Regretam aceste situatii. Dar, repet, sistemul de evaluare trebuie schimbat. Incercam sa-l facem cat mai corect.
- Multi dintre cititorii "Formulei As" ne-au scris si in legatura cu problema vacantelor in invatamantul preuniversitar. Noua formula le pare unora derutanta...
- In legatura cu invatamantul, fiecare are cate-o parere. Noi ii ascultam, desigur, pe toti si, acolo unde sunt argumente, retinem ideile, dar - din cate se stie la M.E.N. - cea mai mare parte a elevilor si profesorilor au salutat noua structura a anului scolar. Organizarea pe trimestre punea elevii sa lupte, in trei runde, pentru media finala. Structura trebuia schimbata, pentru o mai buna mentinere a elevilor pe traiectul pregatirii scolare. In Romania, efectivul zilelor de scoala este mai mic decat media europeana. Media europeana este de 185 de zile. La noi, scoala dureaza cam 175 de zile. Dorim, deci, o decongestionare a sistemului educativ, dar pentru asta trebuie sa folosim altfel cele 365 de zile ale anului. Structura pe semestre, elaborata de noi, contine atatea vacante cate sunt necesare din punctul de vedere al considerentelor pedagogice si psihologice. Nimeni nu-i interzice unui elev aflat in vacanta sa invete, daca vrea sa invete. Efortul lui nu este intrerupt. In vacantele acelea micute, ei se pot odihni, dar pot si sa-si sistematizeze materia, sa-si adanceasca cunostintele. Pana acum, se invata in trap pana la prima vacanta, iar in vacanta aproape se uita ce s-a invatat. Problema este, de acum, de a se sistematiza si adanci ceea ce s-a invatat. In aceasta reorganizare este o noua perspectiva asupra invatarii. De aceea, din acest an, vom debuta de la 1 septembrie. Inspectoratele scolare vor fi autorizate sa decida structura anului scolar in functie de imprejurari, de clima si relief. Vrem sa evitam atat frigul, cat si arsita excesiva. In alte tari, acest sistem se aplica de mult.
"Ma astept ca, in timp, invatamantul particular sa fie mai bun ca invatamantul de stat"
- Ce inseamna, pentru invatamantul romanesc, dezvoltarea sistemului privat de scolarizare la toate nivelele?
- Este foarte limpede ca invatamantul privat va deveni o componenta solida a invatamantului romanesc. Tendinta spre sustinerea privata ampla a invatamantului este, de altfel, generalizata in lume. In privinta a ceea ce se intampla la noi, trebuie spus ca avem deja cateva scoli private foarte bune, superioare chiar celor de stat. Mai ales cele in limbi straine. De exemplu, liceul turc sau scoala evreiasca, sustinute - este drept - din afara. Dar organizarea lor este foarte buna, chiar exemplara pentru noi. Invatamantul privat nu este atat de dependent de coercitiile invatamantului public, ce depinde de deciziile statului. Invatamantul privat poate sa-si ataseze mult mai rapid cercetarea stiintifica performanta, care-i poate aduce beneficii. Ma astept ca, in timp, el sa fie mai bun decat invatamantul de stat. Deocamdata, insa, la noi acest lucru nu se intampla pentru ca, practic, se foloseste aceeasi rezerva de specialisti, care nu este foarte mare. Invatamantul privat este o prezenta naturala ce ar trebui sa stimuleze, prin concurenta, pe cel de stat.
- Cum s-a rezolvat problema multiculturalitatii? Se va face, pana la urma, o universitate maghiara de stat?
- M.E.N. si-a precizat mai de mult punctul de vedere. Invatamantul superior s-a extins si se va extinde in continuare. In 1999, avem cea mai ampla oferta de admitere din invatamantul romanesc. Nu exista nici o restrictie in privinta limbii in care se desfasoara studiile. Sistemul ofera la aceasta ora asemenea oportunitati incat, practic, orice tanar - de orice nationalitate - cu o anume performanta in liceu poate accede in invatamantul superior. Oferim in acest an, in trei tronsoane mari (invatamant fara taxa, cu taxa si invatamantul la distanta), peste 110.000 de locuri. La bacalaureat vor fi, dupa estimari, 170.000 de candidati. Deci, numai invatamantul de stat acopera peste doua treimi din cereri. Accesul la studii este astazi altul decat oricand anterior.
- Daca tot am ajuns la cheltuieli, va intreb, d-le ministru, ce se intampla cu salariile cadrelor didactice? Este o problema extrem de dura, reflectata, de altfel, si in recenta greva a invatamantului.
- Va raspund foarte direct: salarizarea in invatamant este precum economia Romaniei. Ar fi foarte confortabil daca dificultatile de salarizare ar depinde de - sa zicem - probleme birocratice. Piedica majora in asigurarea lor este insa stagnarea economiei tarii. Va spun ca, in 1998, am initiat - ca ministru al educatiei - masuri de sporire a salariilor, acceptate de Guvern si Parlament. Astfel, la 1 iunie 1998, noi dadeam salarii care, insumate, insemnau 738 miliarde lei. La 1 februarie 1999 am dat salarii care insumate sunt 1062 miliarde lei. Deci, am crescut foarte mult. Dar cresterea nu a fost sustinuta de miscarile din economie si inflatia aproape a anulat-o. Cand economia romaneasca va merge mai bine, si invatamantul va fi platit mai bine.