In hartuita noastra viata de zi cu zi care ne stoarce de energie si de puteri, ne indreptam tot mai rar pasii si privirile spre natura. Frumusetea si miracolul ei se opacizeaza, devenind un decor banal... Si ce oferta generoasa ne face, pe gratis, imperiul vegetal! Cate laboratoare in aer liber sunt pregatite sa ne preia suferintele! Pretutindeni exista - asa cum spune balada - cate-o "gura de rai", gata sa ne primeasca si sa ne desfete sufletul obosit! Contempland ierburile, florile si arborii intr-o stare de pace adanca, frumusetea lor vie se muta in noi. Padurile noastre ne pot fi in acelasi timp doctori si farmacisti, sfetnici si prieteni, refugiu si loc de regenerare sufleteasca. Scoarta, mugurii, florile, frunzele, fructele, seva si rasina copacilor sunt medicamentele "clasice" pe care natura ni le pune la dispozitie. Pe langa acestea, mai exista aerul curat, linistea (intrerupta doar de zgomotele blande ale naturii), armonia coloristica, varietatea de forme in care arborii si florile se intrec, miresmele emanate de milioanele de frunze si flori. Toate simturile sunt supuse unui tratament intensiv de reanimare, atunci cand ajungem "la mijloc de codru des".
Sanatate cu arome de brazi
Brazii, molizii, pinii, laricea si jnepenii din padurile noastre degaja in permanenta zeci de litri de substante volatile aromate. Practic, intrand intr-o padure de rasinoase, beneficiem in mod gratuit de o inhalatie cu uleiuri volatile naturale. Mireasma padurilor de brad, atat de draga inimii noastre, nu numai ca este foarte placuta, dar are si o serie de efecte terapeutice in bolile respiratorii si nervoase.
Pe langa padurile din specii de rasinoase, care secreta si degaja cele mai mari cantitati de substante aromatice, speciile de foioase, in perioada infloririi, alcatuiesc un climat cu totul special. Crangurile cu arbusti de soc ori de liliac, padurile cu tei, salcam sau castan salbatic devin adevarate cabinete de aromoterapie in care se pot vindeca o serie de afectiuni si se poate beneficia de o regenerare launtrica profunda. Iata cateva indicatii ale arborilor numiti:
- pinul: bronsita, bronsita astmatiforma, astm, insuficienta respiratorie, depresie psihica (cel mai bine sunt resimtite efectele in perioada inmuguririi din luna mai).
- bradul si molidul: rinita acuta si cronica, bronsita si bronsita astmatiforma, sensibilitate excesiva la bolile infectioase, astenie psihica - perioada cea mai activa este in timpul inmuguririi (sfarsitul lui mai si inceputul lui iunie).
- teiul: hipertensiune, iritabilitate psihica, nervozitate, gastrita hiperacida, insomnie, epilepsie, nevroza cardiaca, hipertiroidie, anxietate, hiperexcitabilitate (perioada activa este in timpul infloririi - sfarsitul lui iunie si inceputul lui iulie).
- paducelul: boli de inima (nevroza cardiaca, angina pectorala), boli circulatorii (in special hipertensiunea), isterie (perioada activa este in luna mai).
Privelisti care calmeaza si imblanzesc
Medicii au constatat ca 70-80% din impresiile retinute constient de fiinta umana sunt vizuale. Asadar, forma si culoarea au un impact emotional foarte puternic asupra fiintei umane. Studiind reactiile mentale si emotionale ale pacientilor din sanatoriile situate in statiuni impadurite, psihologii au constatat ca frumusetea si armonia formelor arborilor are un efect extrem de puternic asupra fondului emotional. In general, padurile cu arbori zvelti, foarte inalti - cum sunt brazii, molizii, pinii si laricii - induc o stare de cutezanta si usurinta, plimbarea si contemplarea acestor paduri fiind indicate temperamentelor mai domoale, sedentare, care au nevoie de stimulare. Padurile batrane, cu copaci extrem de inalti si vigurosi, cu trunchiuri groase si bine conformate - cum ar fi cele de stejar, gorun, salcam - induc o stare de forta, de vitalitate si stabilitate, fiind recomandate persoanelor mai labile, mai instabile psihic si mental, precum si celor care se confrunta cu o accentuata stare de slabiciune, de debilitate fizica. Palcurile de salcie si de rachita de pe marginea apelor curgatoare favorizeaza aparitia unei stari de toleranta, indulgenta, umilinta chiar, fiind indicate curele lungi de teren in aceste zone persoanelor excesiv de voluntare, orgolioase, cu o tendinta dominatorie maladiva. Palcurile inflorite de paducel, calin, maces, salcam ori soc, cu florile lor in diferite nuante de alb, confera o anumita stare de liniste, puritate si impacare, fiind indicate pacientilor ce sufera de boli de uzura, diferite intoxicatii (tabagice, alcoolice, narcotice), de maladii psihice cu manifestari violente.
Terapia celor patru anotimpuri
Culoarea generica a padurii este verdele, cu miile sale de nuante si "ape", formate de diferitele specii de arbori si arbusti. Verdele este o culoare de baza, simbol al vietii si al sanatatii, si este indicat, printre altele, in tratamentul cancerului, al sclerozei in placi, al afectiunilor inflamatorii ori cu manifestari acute, al anxietatii si schizofreniei.
Pe parcursul succesiunii diferitelor anotimpuri, culorile padurii se schimba, fiecare din ele cu impact diferit.
Primavara - In aprilie si mai, natura e dominata de nuantele de verde crud, viu, stralucitor, regenerant. Aceste nuante, puse foarte bine in evidenta de luminozitatea padurii - care nefiind complet infrunzita lasa sa treaca cu generozitate razele soarelui - au darul de a revigora, de a inviora, de a stimula, de a favoriza aparitia unei vitalitati expansive. Cura de padure in acest sezon este eficienta pentru tratarea bolilor produse de uzura si sedentarism, a imbatranirii premature, a asteniei, a atoniei generale, a sterilitatii si a impotentei.
Vara - Frunzele mature se inchid la culoare, batand - pe masura ce trece timpul - spre verde inchis. Frunzisul nu lasa sa treaca razele soarelui, motiv pentru care padurea devine o oaza de racoare. Exceptie fac padurile de stejar, gorun, mesteacan si pin, care au coroanele rasfirate, permitand luminii sa patrunda in voie prin frunzisul lor. Padurile umbroase, in special cele de molid, brad si fag, sunt recomandate in acest sezon hipertensivilor, alergicilor, celor cu sensibilitate exagerata la caldura, cu un temperament extravertit.
Toamna - Padurile de foioase se "aprind" in zeci de nuante. Tonurile de galben, portocaliu si rosu stimuleaza creativitatea si optimismul, aceasta in ciuda faptului ca toamna este considerata anotimpul melancoliei.
Iarna - Padurea capata dupa prima zapada, mai ales la altitudini mari, o culoare considerata drept simbol al puritatii si curateniei: albul, un veritabil calmant si relaxant natural.
Aerul de padure
Aerul de padure este considerat cel mai curat si mai bogat in oxigen. Aceasta deoarece padurea actioneaza ca un filtru gigantic, care preia noxele din atmosfera, si in acelasi timp ca o uzina de oxigen, in procesul fotosintezei fiind produse si degajate cantitati imense din aceasta substanta vitala. Din aceste motive, padurile sunt locul ideal pentru regenerare si pentru imbunatatirea performantelor nu doar fizice, ci si psihice si mentale. Aerul mai bogat in oxigen al padurii poate fi considerat pe drept cuvant drept un panaceu universal, fiind recomandat in majoritatea curelor de convalescenta, pentru revigorarea persoanelor cu viata sedentara, pentru refacerea si imbunatatirea capacitatii de munca a intelectualilor.
Pentru a putea beneficia insa de efectele curative ale aerului padurii trebuie sa stim ca in perioada de vegetatie - adica din momentul infrunzirii (aprilie) si pana la caderea frunzelor (octombrie) - concentratia de oxigen variaza pe parcursul zilei:
- in timpul zilei, arborii fotosintetizeaza si produc oxigen.
- in timpul serii si al noptii, ei consuma oxigen si produc dioxid de carbon.
Din acest motiv, curele de oxigenare se fac de la ora 10 dimineata si pana in momentul inserarii, in timp ce bolnavii care vor sa beneficieze de efectele dioxidului de carbon vor face plimbari in padure si exercitii dupa ora zece seara. Cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer duce la o marire reflexa a amplitudinii respiratiei; prin excitarea centrului nervos respirator usureaza respiratia bolnavilor de astm bronsic, bronsita cronica astmatiforma, bronsita cronica, boli respiratorii in general.
Zvonul padurii
In general, se vorbeste despre tacerea padurii, ceea ce cumva este justificat, coroanele arborilor jucand rolul unui urias scut fonic, care opreste sunetele tot mai agresive ale civilizatiei. Realitatea este insa ca padurea este intr-un continuu freamat, fiind o imensa sala de concert in care isi dau concursul fosnetul miilor de frunze, ciripitul pasarilor, zumzetul insectelor, clipocitul izvoarelor, vuietul cascadelor si torentilor.
Pe masura ce creste altitudinea, padurile devin tot mai tacute, in padurile inalte de brad sau de pin auzindu-se doar vuietul vantului printre cetini. In padurile mai deschise, situate in locuri joase, cu fauna multa, predominant este ciripitul pasarilor in mii de tonuri. Padurile din zonele umede si calde sunt cele mai galagioase, la larma pasarilor adaugandu-se vuietul infundat al aripilor insectelor si zgomotul faunei de apa.
Padurile "vesele", in care zgomotele faunei au intensitati mari si o mare varietate de tonuri, au efect stimulativ, inviorator.
Padurile mai "tacute", cu sunete pe o varietate mai redusa de tonuri, sunt cele din zonele inalte, care induc o stare de liniste, de calm profund launtric, fiind cu predilectie recomandate persoanelor surmenate, stressate, care au fost confruntate perioade indelungate cu o stare de tensiune psihica.
Padurile de brad si molid sunt si ele compacte, dar cetinile sub actiunea vantului produc un zgomot, un suier puternic care, ascultat indelung, confera o stare de dilatare psihica, de tonus, favorizand chiar aparitia unui anumit tip de libertate interioara, de creativitate. Sunetul acestor paduri este indicat pentru redobandirea capacitatilor fizice si intelectuale, marirea fortei launtrice, persoanelor care vor sa elimine complexele de inferioritate si sentimentul de dependenta.
In padurile de pin, situate la mare altitudine, sub actiunea vantului este generat un vuiet cu totul special, puternic si cu o tonalitate joasa. Confera o stare de solitudine, de izolare, de dizolvare a personalitatii. Este recomandat de psihologi numai persoanelor care au un anumit echilibru interior si vor sa-si amplifice individualitatea, forta launtrica. Este contraindicat celor care au o fire mai labila sau anxioasa.
Nu putem incheia micul nostru indreptar de sanatate cu ajutorul padurii fara a va indemna, inca o data, sa folositi magia naturii, pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o in folosinta, nu doar ca sa ne incante privirea, ci si ca sa ne sprijine sanatatea, pe care ne-a legat-o, inca de la facerea lumii, de ea.