Moastele Sfantului Ioan Cel Nou de la Suceava sunt adapostite de sute de ani intre zidurile de piatra ale bisericii Sfantul Gheorghe, aflata in incinta frumoasei manastiri care astazi poarta numele sfantului. Din racla de argint in care sunt asezate, ramasitele trupesti ale sfantului ocrotesc Bucovina, aduc ploi peste campiile secetoase, ii scapa de necazuri si boli pe cei care se roaga cu credinta adevarata si piosenie. Rugaciunile sunt primite numai atunci cand vin din suflet inchinat cu adevarat Domnului. "Ajuta-ma Doamne, da-mi putere, da-mi vlaga in picioarele astea oloage!", era ruga rostita cu voce tare de un biet suferind. Cu miscari greoaie, barbatul s-a asezat in genunchi, sprijinindu-se de un stalp. S-a inclinat spre racla, a sarutat coroana de pe crestetul sfantului, apoi a sters usor cu batista locul in care si-a asezat buzele. Un calugar aflat langa racla i-a dat un fir de sanziana uscata, o bucatica de vata atinsa de sfintele moaste drept talisman si doua farame de anafura. Cu-acelasi chin, omul s-a ridicat din nou in picioare, a mai facut o cruce adanca si-a pornit, schiopatand, spre iesirea bisericii. Atunci i-am putut zari fata: plangea senin, fara sa scoata vreun sunet, cu lacrimile siroind pe obraz. Venise tocmai din Maramures, ca sa ingenuncheze in fata sfantului si sa se roage de sanatate: "Vin aici, la Suceava, adus de o chemare mai presus de puterile mele. Prin rugaciune fierbinte, prin credinta in Dumnezeu si prin ajutorul miraculos al moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, aproape m-am vindecat. In urma unui accident la coloana, n-am mai putut sa-mi misc picioarele aproape un an de zile. Prima oara am venit aici in urma cu cinci ani, pe 24 iunie, in noaptea de Sanziene, cand moastele sfantului sunt scoase in curtea bisericii si se fac rugaciuni. De atunci, revin aici an de an."
2 iunie - Minunea dezlegarii de ploi
Despre Sfantul Ioan cel Nou, cartile sfinte spun ca fusese la viata lui un negutator din Trapezunt, martirizat pe teritoriul Moldovei, la Cetatea Alba, fiindca n-a vrut sa se lepede de credinta in Iisus. Marele mucenic a fost dezbracat si legat de un cal, care l-a tarat pe strazile orasului, in vazul intregii multimi. A murit sfasiat si zdrobit de pietrele drumului. Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava este sarbatorit pe ziua de 2 iunie, legata in traditia orala a locului de o minune.
In 1622, asupra Sucevei se abatuse din nou urgia tatarilor. In timp ce navalitorii se indreptau calari spre oras, locuitorii Sucevei s-au retras in cetate. Mitropolitul Moldovei din acea vreme a voit ca impreuna cu soborul bisericesc sa duca si racla cu moastele sfinte, pentru a o pune la adapost in cetate. Dar racla nu s-a lasat ridicata. Intru induplecare, preotii si calugarii au rostit rugaciuni cand, dintr-o data, deasupra lumii a inceput sa curga o ploaie cumplita, ca un potop. Apele Sucevei s-au umflat, au dat afara din matca, revarsandu-se cu furie in fata trupelor tataresti, care s-au retras ingrozite. De atunci a ramas obiceiul ca, in verile secetoase care ard tinuturile Sucevei, moastele sfantului sa fie scoase din biseirca si purtate pe strazile capitalei bucovinene. Chiar si in vara anului trecut a avut loc o astfel de procesiune. La nici o jumatate de ora dupa ce sfintele moaste au fost asezate la locul lor, afara a inceput sa ploua ca din senin.
24 iunie - Hram bisericesc in noaptea miraculoasa de Sanziene
La marea sarbatoare crestineasca de "Izvorul Tamaduirii", la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava se tinea un obicei unic in toata tara: dupa slujba din biserica, atat preotii, cat si credinciosii pornesc intr-o lunga procesiune catre parcul Sipote, situat la poalele cetatii de scaun a lui Stefan cel Mare, pana la un mic izvor despre ale carui unde parintele Vartolomeu, staretul manastirii, ne-a spus urmatoarele: "Aceasta apa isi are izvorul sub manastire. Porneste chiar de sub racla Sfantului Ioan cel Nou si este facatoare de minuni. De Izvorul Tamaduirii, un sobor de preoti sfinteste apa izvorului. Acest ritual il indeplinim de trei ori pe an: de Izvorul Tamaduirii, pe 2 iunie - ziua martirizarii Marelui Mucenic Sfantul Ioan cel Nou si pe 24 iunie, de Sanziene, cand se sarbatoreste hramul bisericii".
In noaptea magica a Sanzienelor, cand fecioarele imbracate in alb culeg flori neatinse de roua pentru a-si impleti cununa, moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava sunt aduse in curtea manastirii. In acea noapte cu miros de sanziene parfumate si galbene, zeci de mii de credinciosi din toate colturile tarii se aduna de cu seara pentru a inalta rugaciuni si cantari sfantului. Istoviti dupa o zi de drum, oamenii se cuibaresc pe lespedea de piatra din biserica, trupuri langa trupuri, ori pe iarba din curtea manastirii, asteptand slujba de a doua zi. In noaptea calda, murmurul rugaciunilor se inalta spre cerul plin de taina si straluciri: "Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, Miluieste-ne pe noi".
Laura Budai
(Fotografii de Cezar Ciurlica)
Ne Scriu Cititorii
"S-a interzis accesul la manastiri?"
Va trimit spre dezbatere un caz. Nu doresc sa prezint lucrurile negativ sau sa incriminez pe cineva nominal. Dar sa va relatez: am vrut sa merg la o manastire pentru rugaciune si post, pentru spiritualizare, purificare sau cum vreti dv. sa spuneti mai bine. Am fost la patru manastiri cu calugari, cu conditii de cazare. Peste tot am primit acelasi raspuns: "Nu suntem pregatiti pentru a primi persoane din afara manastirii". Iar la o manastire au mai adaugat, cu multa "bunavointa": "Mai incercati peste 1-2 ani, chiar peste 3 ani".
Daca vrem sa ne linistim sufletul, daca suntem disperati si vrem sa ne rugam intr-un loc dedicat rugaciunii, daca suntem pe cale de a ne pierde increderea in sine, daca vrem sa ne inaltam spiritual si moral - sa mergem oare pana la manastirile tibetane, care isi deschid portile tuturor credinciosilor, cucerind cu religia lor lumea intreaga? Simt dorinta puternica sa merg la o manastire. Nu sa ma calugaresc, ci sa fiu in apropierea lui Dumnezeu. M-ar interesa o manastire in apropiere de Cluj, dar poate fi si in alta zona din tara. Daca este nevoie, as vrea sa pot lua legatura cu un for ierarhic superior, pentru a obtine o aprobare.
Totusi: vi se pare normala aceasta atitudine a manastirilor noastre? Cum ramane cu pilda de iubire a lui Iisus? Apostolii lui mergeau sa-i propovaduiasca credinta, nu se inchideau - asemenea sectelor - intre ziduri de netrecut. Sa se puna semne, atunci, cu "Trecerea Interzisa Spre Manastiri".
Madalin Purcaru - Cluj