<em></em>
<em>Eveniment Editorial</em>
Istoricul Neagu Djuvara isi lanseaza o noua carte:
<em>"Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor" </em>
(Editura "Humanitas", 1999)
Profesor la Universitatea din Bucuresti, membru de onoare al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iasi si al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti, Neagu Djuvara isi imparte de la o vreme viata si activitatea intre Franta si Romania.
Aparuta initial la Paris, in 1975, si distinsa cu un premiu de istorie al Academiei Franceze in 1976 (singurul premiu de acest fel atribuit unui roman), lucrarea pe care o recenzam este doar o parte din teza de doctorat a autorului, sustinuta la Sorbona in 1972, sub conducerea renumitului sociolog si filosof francez, Raymond Aron.
Prezentarile facute cartii si autorului de catre istoricul Dan Lazarescu si de traducatorul volumului, Serban Broche, de o inalta tinuta intelectuala, au adus un surplus de informatie in ceea ce priveste locul ocupat de o asemenea initiativa stiintifica in literatura de specialitate.
Originalitatea cercetarii consta in gasirea de catre autor a unui "barometru" al dezvoltarii si stingerii unor civilizatii, descoperirea unor "legi" (lois, in originalul francez) sau "tipare" (in versiunea romaneasca) istorice, dupa care acestea evolueaza. Interesanta este si concluzia autorului referitoare la caracteristicile cresterii si descresterii unei societati de un anume tip. La inceput, in perioada de crestere, aceasta este guvernata de o infima minoritate creatoare, pentru ca la descrestere conducerea sa fie preluata de perifericii societatii, cei care in prima faza fusesera considerati "intrusi". Anexele V-Viii, listele guvernantilor francezi, englezi, rusi si nord-americani din ultimele doua veacuri ilustreaza aceasta teza.
Plecat din tara in dimineata zilei de 23 august 1944 si revenit in Romania in 1990, dupa o activitate bogata in cadrul exilului romanesc din Franta, numeroase emisiuni la Radio Europa Libera, insarcinari politice din partea guvernului francez, Neagu Djuvara - descendent al unei ilustre familii de boieri intelectuali patrioti - este, iata, o prezenta activa in viata culturala romaneasca. Este darul pe care, cu prestigiul unui intelectual recunoscut de Academia Franceza, Neagu Djuvara il face tarii sale, in care a tinut sa se intoarca definitiv.
Sanda Anghelescu
<em></em>
<em>Tora Vasilescu
Refugiul meu: gradina de acasa</em>
N-am jucat mai nimic in ultima vreme, pentru ca "Tacamuri de pui" s-a suspendat din cauza repetitiilor la "Mutter Courage" si la "Regele Lear". Spectacole importante, desigur, dar cred ca si drama unor oameni simpli, ca noi, din spectacolul in care joc, merge la sufletul spectatorului la fel ca si marile sfasieri de regi. E deprimant pentru un actor sa-si intrerupa mult activitatea. Noroc ca am refugiul meu: gradinaritul. S-a facut o recolta strasnica in gradina noastra de la Baneasa. Stau minute intregi si urmaresc firul de planta care maine devine salata uriasa, ceapa cat varza, fasolea. Acusi-acusi se coc si rosiile si ardeii. Ma minunez de toate si am senzatia ca particip si eu la Creatie. La cea a naturii, pentru ca cealalta... Apoi ma joc cu puii cainilor mei alsacieni - am trei alsacieni uriasi si un splendid Rotweiller. Un singur pui de lup cantareste, la o luna, trei kilograme si jumatate. Ma topesc dupa ei cand ii vad cum se harjonesc, cad in poponet si se ridica iar, asa cum trebuie sa ne ridicam si noi, dupa fiecare infrangere. Uite, chiar acum am avut si o bucurie: s-a dat pe post filmul de televiziune realizat de tanarul Alexandru Maftei si intitulat satiric "Fii cu ochii pe fericire". Joc si eu, alaturi de o galerie de mari actori.
<em>Ilinca Goia
Ingerasul ma pazeste</em>
Am trecut prin mari emotii, de curand. La premiera cu "Triunghiul mortii", film in care o interpretez pe Ecaterina Teodoroiu, imi lasasem acasa copilul cu febra mare: 40C. Va imaginati cum am aparut saptamana trecuta la Gala. Noroc cu ingerasul cel bun care l-a scapat pe el de viroza si pe mine de explozia din timpul filmarilor. Din neglijenta cuiva, care trebuia sa ma avertizeze de pericol, eu n-am stiut la timp si am calcat pe steguletele care incercuiau locul primejdios. In spatele meu s-a produs explozia - sigur, nu era chiar obuzul de front, dar si cel pentru filmare ma putea rani. A fost si vina mea, ca nu citisem inainte instructiunile. Dar totul e bine cand se sfarseste cu bine, chiar daca in film eroina de la Jiu moare. Ce sa va spun? Ca personajul istoric ma speriase la inceput, cat p"aci sa renunt. Dar impreuna cu Sergiu Nicolaescu i-am gasit, sper, o cheie de interpretare simpla, apropiata, asa incat sa apara ca un om si nu ca o statuie. Pentru mine, a fost o provocare profesionala: jucasem pana atunci printese si florarese, chiar stima lacului; dar de haina militara si de pusca nu avusesem parte. Uite ca o facui si pe asta! Urmeaza o noua schimbare de registru artistic: voi dansa intr-un spectacol original, alaturi de cativa tineri colegi, in regia coregrafului Florin Fieroiu.
Alice Manoiu
<em>Pop-Rock</em>
<em>Regii heavy-metal-ului la Bucuresti
"Metallica"</em>
Cu toate ca, in ultimii ani, nume de rezonanta ale rock-ului mondial au concertat pe scenele noastre, Romania a fost pana acum ocolita de marile turnee organizate pe stadioane, ce au avut un succes urias in America ("Rolling Stones") si Europa ("U2"). Concertul din 9 iunie are, astfel, dimensiunile unui eveniment. "Metallica" este prima trupa de rock ce prezinta, in turneul ei mondial, un show pe cel mai mare stadion al Romaniei: "Lia Manoliu" (fost "National"). In rockul mondial, "Metallica" este poate cea mai influenta formatie din ultimii 15 ani, stilul ei dur, in forta, facand prozeliti in toata lumea. Istoria lor incepe in 1980, in Los Angeles, cand bateristul Lars Ulrich a dat un anunt in ziar pentru infiintarea trupei. Formatia a debutat doi ani mai tarziu, Lars si James Heatfield (chitara, voce) ramanand si in ziua de azi oamenii ei de baza. Formula cu care "Metallica" va canta la Bucuresti este batuta in cuie inca din 1986, alaturi de cei doi aflandu-se Kirk Hammet (chitara) si Jason Newsteed (bas), cel care l-a inlocuit pe Cliff Burton, un personaj extrem de important in maturizarea trupei, mort in timpul unui turneu.
In 1988, o data cu albumul "...And Justice for All", cei patru baieti in negru deveneau noii zei ai adolescentilor. Ei au stiut sa-si abordeze programul cu mare seriozitate, sa pastreze un contact foarte strans cu numerosii lor fani, sa alterneze inregistrarile cu turnee interminabile prin toata lumea si sa nu repete reteta succesului, cautand mereu sa schimbe, sa gaseasca noi forme de exprimare.
Dupa marele succes al albumului "Metallica" ("91), trupa n-a mai intrat in studio timp de cinci ani, dedicandu-se integral turneelor. In 1996 au revenit cu o muzica mult mai elaborata care a socat multi fani, insa cei patru au declarat ca n-au facut niciodata altceva decat ceea ce au simtit si nu au de gand sa se prefaca, nici macar de dragul vanzarilor sau pentru public.
Noul album "Metallica" este un dublu Cd - "Garage Inc" - care in prima saptamana de la aparitie s-a vandut in 500.000 de exemplare. El poate fi considerat un omagiu adus trupelor ce au influentat formatia la inceputul carierei, precum "Black Sabbath", "Blue Oyster Cult", "Thin Izzy", "Lynyrd Skynyrd" si altii.
In 1998, "Metallica" a avut un inceput de an excelent. In ianuarie, Casa de discuri "Elektra" le-a oferit "Discul de Diamant" pentru cele 10 milioane de exemplare vandute cu Lp-ul "Metallica", iar in martie, la cateva luni dupa premiul "Grammy", albumul "Reload" (1997) a fost incununat cu doua "California Music Awards". Tot in martie s-a anuntat un eveniment cu totul special: "Metallica" va concerta alaturi de legendarul chitarist Ted Nugent, in noaptea de 31 decembrie 1999, pe stadionul "Pontiac Silverstone" din Michigan.
O alta surpriza placuta s-a petrecut in aprilie, la San Francisco, acolo unde membrii trupei "Metallica" s-au aflat pe aceeasi scena cu o orchestra simfonica sub bagheta lui Michael Kamen, foarte apreciat compozitor si aranjor, ce a colaborat cu nume mari precum "Pink Floyd", Eric Clapton, "Aerosmith", David Bowie. Cele doua concerte s-au desfasurat dupa ritualul unui spectacol simfonic si au continut 20 din cantecele trupei, plus doua melodii nou-noute - "No Leaf Clover" si "Human". Uralele cu care publicul a intampinat acest experiment dovedesc ca "Metallica" poate fi mai mult decat o trupa de heavy metal, valoarea ei impunand-o atat in cluburi, sali de teatru, cat si pe stadioane.
In acest moment, "Metallica" se afla in plin turneu mondial, inceput in Hawaii si continuat in America de Sud. In iunie, "Metallica" se va dedica Europei de Est, dorinta lor de a se intalni cu fani din intreaga lume aducandu-i pe stadioanele din Varsovia, Budapesta, Liubliana, Bucuresti, Plovdiv, Tallinn, Kiev, care se vor conecta la tensiunea unor show-uri grandioase, de aproximativ 150 de minute.
Iulian Ignat
<em>Disc</em>
<em>Malina Olinescu la al doilea album
"Pot sa zbor"</em>
"Si nu ma voi opri aici!" - ne declara in exclusivitate Malina Olinescu, inainte de lansarea celui de-al doilea album din cariera sa, intitulat "Pot sa zbor". Nascuta la Bucuresti, in 29 ianuarie 1974, un Varsator ce debordeaza de energie, fiica a unei alte personalitati din muzica usoara romaneasca - Doina Spataru Olinescu - Malina a devenit una dintre cele mai importante membre ale "Scolii Vedetelor", izbutind sa-si construiasca in paralel o cariera solistica de mare succes. Primul album, "Ready for You", cu texte in limba engleza, lansat in 1996, prefigureaza succesele ce vor urma: locul I la Mamaia "97, locul I la "Cerbul de Aur" - "97, locul I la sectiunea nationala a festivalului Eurovision "98, locul Iii la Mamaia "98 - sectiunea creatie, cu melodia "Pot sa zbor". Noul sau album, produs la Casa de discuri "Media Pro Music", cuprinde 11 piese interpretate in limba romana, semnate de cunoscuti compozitori: Adrian Despot, Adrian Romcescu, Horia Moculescu, Andrei Kerestely, Adi Manolovici. Doua dintre piese sunt interpretate de Malina in duet cu actorul Adrian Pintea, respectiv cu solistul grupului "Voltaj", Calin Goia. Sunt piese lente, dar si ritmate, cu influente rock, iar dintre titluri selectam: "Mi-e dor de tine", "Eu cred", "Iubirea noastra". Malina si-a intins larg aripile si si-a luat zborul: "Imi place foarte mult melodia care da titlul albumului. <<Pot sa zbor>> (muzica Adrian Despot, textul Corina Despot) imi da o stare speciala atunci cand o cant; este o piesa foarte reusita, e una dintre cele mai bune care s-au compus in ultima vreme la noi. Are o linie melodica moderna, iesita din tiparele muzicii usoare romanesti". Ce face Malina, in rest? "Munca multa, in ultima vreme am lucrat din greu sa-mi termin inregistrarile. Am destul de putin timp liber, si cand e timp liber, e cu prietenii, ca de obicei. Ce planuri am pentru vara aceasta? Vreau sa plec la mare; anul acesta mi-ar placea mai mult sa ma odihnesc decat sa cant, cu toate ca sa lucrezi la mare parca nu e chiar atat de obositor."
Corina Pavel