"Avem o energie extraordinara si cantam mai bine ca acum 15 ani"
Despre putine trupe se poate spune ca sunt in acelasi timp o scoala (pe aici au trecut nume precum Nutu Olteanu, Dan Bittman, Marty Popescu, Sorin Chifiriuc, Florin Ochescu), o legenda si o formatie in voga. In rockul romanesc, 1998 a fost anul Iris: un album superb, doua turnee prin tara, un concert de zile mari cu o Polivalenta plina - si ofensiva continua, pentru ca in aceasta primavara Iris-ul, aflat in cea mai stabila componenta din istoria sa de 22 de ani, pregateste un nou album.
"El se va numi <<Iris 2000>>, piesele sunt aproape gata, acum suntem in studiouri, unde inregistram maxi-single-ul ce precede albumul. El va contine o piesa noua si trei-patru piese din concertele ultimilor ani si va fi lansat la sfarsitul lunii. Vom pleca apoi intr-un turneu de zece zile prin tara, ne vom prezenta single-ul in Constanta, Brasov, Cluj, Iasi, pe Litoral, apoi in iunie intram in studiouri pentru a inregistra noul album, pe care-l vom lansa in septembrie-octombrie", ne spune bateristul trupei, Nelu Dumitrescu, singurul membru fondator al Iris-ului pe care-l gasim si in actuala formula.
- Ati intrat intr-un ritm de exceptie, pregatiti un nou disc, dupa ce - in octombrie - ati lansat un album pe care multi il considera albumul anului si poate cel mai bun din discografia Iris: "Mirage".
- "Mirage" este un album elaborat, mai unitar, mai strans. Nu ne-am propus de la bun inceput asta, n-am zis "mama, sa vezi ce o sa facem noi pe discul asta". Asa a fost sa fie, s-a potrivit. "Mirage" a fost diferit de precedentul disc, "Luna plina", care are culoarea lui, iar noul album va fi - la randul lui - altfel decat "Mirage". Vor fi cel putin 12 piese de rock melodios, intre care si doua piese mai vechi, care n-au fost inregistrate niciodata.
- Nu ati "rupt gura targului" doar cu albumul, ci si cu turneele pe care le-ati intreprins.
- Turneele astea le-am facut noi singuri. De cand ne-am pus pe treaba cu "Fundatia Iris", avem de lucru, domnule! Adica nu mai stam sa asteptam de la altii, cand vor ei; nu, punem mana si organizam singuri. Am avut un turneu de 20 de zile cu lansarea albumului, apoi un nou turneu, "Madrigal", in 17-18 orase, iar la toamna vrem sa pregatim un turneu de 30 de zile. Avem propuneri, oamenii ne asteapta, pentru ca nu venim sa cantam mereu acelasi program, ci mergem cu spectacole aranjate frumos, cu idei noi. Am lucrat si-n iarna asta in Poiana Brasov, Azuga, Predeal, s-a legat ceva si-i mai bine decat sa stai degeaba. Asta este ideea: sa canti, nu sa astepti neaparat sa castigi bani.
- Aveti o strofa pe "Mirage" care suna asa: "Ma ridic rotind - un ceas/ In maneca ascund - un as/ Timpul joaca dur - zic pas/ Doar a nu ma prinde!". Ei bine, cum a castigat pana acum Iris competitia cu timpul?
- Nu stiu ce sa zic, ca niciodata nu m-am gandit la timp. Am fost niste copii si noi copii am ramas pana-n zilele astea. Avem o energie extraordinara si eu zic ca noi cantam mai bine decat acum 15 ani, cantam cu placere si avem ceva de spus, noi inca mai lansam mode, in show si in muzica. Eu nu m-am gandit niciodata ca trupa are 20 de ani, nu ma iau dupa asta; sunt altii care numara anii. Nu conteaza, domnule, cati ani ai! Daca-s piesele bune, se canta ca lumea si-ti faci treaba, nu conteaza. Noi traim numai din muzica si asta-i partea buna la noi, avem o echipa sudata, nu suntem d"astia pe care azi ii vezi, maine nu, sa umble teleleu, sa aiba alte probleme. Ne place muzica si ne batem pentru ea; daca avem idei diferite pentru un show sau o piesa, ne contrazicem, ne certam, sa stii, nu stam indiferenti: "lasa, ca daca a zis ala e bine". Un lucru bun este ca-l avem pe Mihai Godoroja, producatorul nostru muzical, a cincea roata in angrenajul nostru. Avem o imagine, un plan coerent de atac, stim cand sa aparem la Tv, cand sa concertam, am acumulat ceva experienta.
- Fie ca va aflati intr-un club mic, intr-o sala de teatru sau la Polivalenta, peste tot sunteti primiti cu ovatii; publicul a fost si in momentele grele si in cele bune alaturi de Iris. Se poate spune ca simte si reactioneaza cu aceeasi pasiune pe care o pun in muzica membrii trupei?
- S-ar putea sa fie exact asa cum zici tu: sa simta acesti oameni ca noi muncim si traim pentru ei si asta se vede, incepand cu Cristi din fata, care este o fiara pe scena. Se vede si se transmite - asta conteaza in primul rand, sa transmiti. Mi-am dorit de la inceput, am visat o sala in picioare, care sa ne aclame, sa ne aplaude, iar asta cred ca este o buna parte din Iris. In turneele recente am vazut multi tineri - e o placere foarte mare si ma bucur ca i-am castigat de partea noastra. Iris-ul a iesit la lumina datorita reactiei salii, datorita publicului. Tin minte ca, in decembrie 1975, m-am intalnit cu Nutu Olteanu si cu Emil Lechinteanu, si ei mi-au zis: "Uite, Nelutule, facem o trupa de concerte, nu vii cu noi?". Nu eram eu mare tobosar, stiam doar doua ritmuri sa bat, dar un an de zile am repetat zi de zi cu ei, de la trei dupa amiaza pana la zece seara. Studiam de la jazz-rock pana la punk, de pe un magnetofon. In 1977, Aurel Gherghel ne-a bagat ca surpriza intr-un spectacol la Polivalenta si dupa cele trei piese pe care le aveam in program, sala s-a ridicat in picioare si a strigat: "Iris". Ei bine, din momentul ala, se stia ca exista o trupa de pusti (media de varsta era de 18 ani), care se cheama Iris. A doua zi, ne-au chemat sa inregistram piesele la radio, apoi la televiziune, si am inceput sa fim invitati in tara pentru concerte.
- V-ati lansat in chiar anul plecarii Phoenix-ului din tara. Ati sperat vreodata ca veti prelua de la ei statutul de cea mai iubita trupa rock din Romania?
- Nu m-am gandit la asta, dar vreau sa spun ca eu iubesc foarte mult trupa Phoenix, am studiat dupa Tandarica si chiar le-am spus-o. Prima noastra piesa, "Corabia cu panze", are ceva din stilul Phoenix. Am invatat si de la Phoenix si de la Sfinx. Mergeam cu trupa la repetitiile formatiei lui Sorin Chifiriuc ("Curtea Veche"), le ceream voie si asistam la repetitii, vedeam cum canta ei la tobe, la chitara. Acum, asa ceva nu se mai intampla, toti sunt mari si tari, cu nasul pe sus. Noi n-am fost si nu suntem asa, noi suntem niste baieti de treaba, vorbim cu orice om de pe strada.