Foileton

Redactia
Salturi si obiecte de valoare. Cutremurul saptaminii trecute in Romania s-a numit deprecierea brusca a leului fata de dolar. Cum sintem deja in economia globalizata si nu ne mai putem sustrage efectelor unor astfel de intimplari, nu ne ramine decit sa intram cu totii, mai mult sau mai putin, in funct...

Salturi si obiecte de valoare

Cutremurul saptaminii trecute in Romania s-a numit deprecierea brusca a leului fata de dolar. Cum sintem deja in economia globalizata si nu ne mai putem sustrage efectelor unor astfel de intimplari, nu ne ramine decit sa intram cu totii, mai mult sau mai putin, in functie de temperament, in diverse grade de panica.

In acest context, mi-am amintit despre un reportaj al televiziunii elvetiene vazut in urma cu vreun an. La Geneva urma sa aiba loc o intrunire a Gatt, organismul care stabileste regula jocului in comertul mondial. Reportajul arata ce probleme are seful politiei geneveze in asigurarea securitatii evenimentelor. Spre uimirea mea, si probabil si a politistului, cea mai dificila problema era un grup de tarani din Anzi, America de Sud, care se deplasasera la Geneva pentru a manifesta pur si simplu impotriva Gatt. Oamenii erau costumati in cunoscutele lor poncho si campasera la marginea orasului, facusera focuri din ambalaje etc. Politia se intreba in ce fel vor actiona. Eu insa imi puneam intrebarea ce cautau acei tarani acolo, la mii de kilometri de colibele lor, si ce aveau ei impotriva Gatt-ului? Am vazut reportajul pina la capat si n-am reusit sa ma lamuresc, pentru ca reportajul nu asta intentiona, sa lamureasca.

Misterul mi s-a dezlegat cumva acum, cu ocazia caderii bruste a leului. Inchipuiti-va ca joia trecuta, cind dolarul devenea 15.000 la oficial si peste 20.000 la casele de schimb, undeva in Apuseni, un taran schimba cu un altul o caruta de porumb cu o caruta de lemne. Nici unul dintre ei nu stia ca bunul pe care-l dadeau valorase de dimineata 20 de dolari, iar la prinz nu mai valora decit vreo 15. Si totusi, tranzactia a avut loc, oamenii bind si aldamasul din propria traista. Nimeni n-a pierdut, nimeni n-a cistigat.

In termenii specialistilor, avem de-a face cu diferenta dintre societatile monetizate si societatile nemonetizate. Atit. Azi, societatea omeneasca este 99,999 la suta monetizata. Mai exista, ici-colo, infime insule de societati nemonetizate. Nu stiu cit de intinse sint astfel de insule in Romania, dar, si acum revenim la taranii din Anzi care pusesera politia din Geneva pe jar, oamenii din aceste societati n-au nici un chef sa-si schimbe modul de viata. Are cineva din afara lor dreptul moral sa i-l schimbe cu forta? Aceasta este, fireste, o intrebare.

Mircea Nedelciu