Eveniment
Stagiune europeana la Teatrul National din Timisoara
Turneele trupelor romanesti de teatru primesc ovatii in intreaga lume, regizorii monteaza piese la prestigioase teatre europene, actorii sunt invitati si ei sa joace in productii internationale. Daca teatrul romanesc se bucura de un asemenea renume in lume, de ce n-ar veni si lumea la noi: regizori si actori din strainatate care sa lucreze printre romani?
Stagiunea ce se afla in plina desfasurare la Teatrul National din Timisoara cuprinde si piese montate de tineri regizori din Anglia, Franta, Israel si Italia, recomandati de Uniunea Teatrelor Europene drept vedetele de maine ale teatrului continental. Aceasta colaborare cu principalul for european reprezinta cel mai important proiect al noii formule a T.N.T., care din martie 1997 functioneaza ca teatru-pilot, cu o orientare moderna, o structura organizatorica schimbata total, ce presupune impartirea intregii activitati pe proiecte si programe de sine statatoare. Dintre acestea se desprind: Stagiunea bucuresteana - timp de 25 de saptamani, in fiecare seara de luni, Teatrul Nottara gazduieste spectacole realizate de T.N.T.; Vedeta in teatru - un sistem de promovare a actorilor, atat a celor tineri, cat si a invitatilor care vor juca in acest an la Timisoara: Irina Movila, Claudiu Bleont; Teatrul si comunitatile - interferenta cu grupurile etnice din Banat, stimularea creativitatii copiilor orfani, handicapati si un program de colaborare cu Clinica de Psihiatrie "Eduard Pamfil", o incercare de resocializare a bolnavilor psihici.
Toate aceste proiecte si acest "vant al schimbarii" au venit o data cu noul director general Stefan Iordanescu, un regizor ce incearca sa aduca teatrul din Timisoara in circuitul celor mai bune teatre europene.
- In doi ani de zile, de cand sunteti directorul general al teatrului, s-au petrecut aici schimbari spectaculoase. De unde ati pornit in realizarea noii structurii, a noii fete a teatrului din Timisoara?
- Am venit aici cu un program structurat pe trei ani, care a presupus niste schimbari in sistemul de lucru al unui teatru romanesc. Ganditi-va ca majoritatea teatrelor din Romania au un sistem de organizare ce dateaza din anii ‘60. Modelele de la care am plecat, adaptate fireste la realitatile romanesti, sunt sistemele unor faimoase teatre europene: Teatrul National din Dijon, "Royal National Theatre" si "Piccolo Teatro" din Milano. Din aceste trei directii am creat structura Teatrului National din Timisoara, ce are acum un alt mod de functionare si organizare care, surprinzator pentru toata lumea, ne permite sa producem 14-15 premiere pe an. Aceasta, in conditiile in care avem cel mai mic buget dintre teatrele nationale din Romania si ne confruntam cu o situatie speciala, functionand in aceeasi cladire cu alte trei institutii de spectacole: Opera, Teatrul Maghiar si Teatrul German.
- Cat de dificila a fost aplicarea acestor modele europene la realitatile romanesti?
- Doi ani de zile am avut de munca 11-12 ore zilnic, fara rabat, altfel nu se poate, dar dificultatile le-am si uitat. N-a fost usor, dar nici asa de greu. Eu am considerat ca daca statul roman, respectiv Ministerul Culturii, pana la urma contribuabilul roman, ne da un leu subventie, noi de leul asta trebuie sa facem teatru, nu sa ne plangem ca nu se poate face nimic. Stiu ca multi se vor supara, ma vor contrazice, dar eu sunt de parere ca in Romania teatrele nu au bani multi, dar nici putini. Cred ca banii-s prost administrati. Noi am incercat sa folosim la maximum bugetul mic pe care l-am primit si, pe langa redotarea tehnica a teatrului, am reusit sa facem aceasta stagiune europeana, care pentru multa lume reprezinta in continuare un semn de intrebare. Cum se poate face asa ceva in Romania? Se poate si, atentie, fara surse suplimentare de finantare, cu bani romanesti si dorinta prietenilor din strainatate de a ajuta teatrul romanesc.
- Vorbiti-ne despre aceasta colaborare cu prestigioase teatre din Europa.
- Teatrul National din Timisoara face parte la ora actuala dintr-o retea foarte puternica de festivaluri ale Institutului International al Teatrelor Mediteraneene. Foarte importanta este legatura pe care o avem cu Uniunea Teatrelor Europene, care organizeaza aceasta stagiune europeana. Din Romania, face parte deocamdata din U.T.E. Teatrul Bulandra, si rezultatele pe care le-am avut pana acum ne indreptatesc sa speram ca intr-un viitor nu tocmai indepartat se va alatura si teatrul nostru. In acel moment, legatura dintre noi va incepe sa functioneze si dinspre interior spre exterior, nu numai dintre U.T.E. spre Timisoara, cum se intampla acum.
Datoria mea, pe care mi-am asumat-o de la inceput, a fost sa fac un teatru european, pentru un oras european. Doresc ca teatrul sa fie una dintre puntile importante de legatura intre Europa si Timisoara, un oras care a avut intotdeauna o relatie speciala, o deschidere mai mare spre Vest. Constat cu bucurie ca aceasta stagiune europeana se bazeaza pe actorii tineri ai trupei, care-s foarte implicati, lucreaza, joaca mult si invata de la cei mai in varsta.
- Ce s-a intamplat cu regizorul Stefan Iordanescu din clipa cand managerul a iesit la rampa?
- E ca la o casatorie, din clipa in care ai spus "Da", inseamna ca trebuie sa lasi ceva si de la tine, si eu am inteles asta. N-am renuntat insa de tot la regizorat. Anul trecut am montat un spectacol la "Piccolo Teatro" din Milano, cu un an inainte o piesa in Elvetia, cu colegii mei Mircea Rusu si Maia Morgenstern, iar la vara ne pregatim sa facem un spectacol in Spania.
Eu, ca director, sunt aici doar un pion. Echipa care ramane trebuie sa fie capabila sa conduca institutia, eu pregatesc terenul pentru ca in etapa viitoare, Teatrul National din Timisoara sa aiba drept director general o mare personalitate culturala, care sa-l reprezinte, nu sa se ocupe de problemele administrative. Asa cred ca este cel mai bine.
Iulian Ignat
Opereta
"Liliacul" va marca centenarul Strauss la Opereta
Opereta, poate singurul teatru din Bucuresti care joaca seara de seara cu sala plina, isi respecta publicul atat de fidel: dupa cateva premiere de mare succes din stagiunea aceasta, va marca in mod deosebit cei 100 de ani de la moartea lui Johann Strauss (3 iunie 1899), prin montarea uneia dintre cele mai spumoase operete, "Liliacul".
"Vreau sa fie un eveniment, vreau sa fie un spectacol plin de fast, exuberanta si tinerete", afirma Dorin Teodorescu, directorul Operetei bucurestene. "Am urmarit pe video mai multe variante cu <<Liliacul>>. Ceea ce vom prezenta noi nu va fi o reluare, ci o noua montare. Anul Strauss a debutat deja pe scena Operetei, cu un colaj din creatia marelui vienez, spectacol pe care l-am numit <<Invitatie la Strauss>>."
Premiera cu "Liliacul", programata spre sfarsitul stagiunii, va fi dirijata de Constantin Petrovici. La aceasta ora, nu este cunoscut numele regizorului, nici nu se stie cine va face parte din distributie. Exista doua posibilitati: se apeleaza la colaboratori pentru rolurile titulare sau vor fi distribuiti cei mai buni studenti ai Academiei de Muzica din Bucuresti.
Un alt spectacol care se anunta a fi eveniment al acestei stagiuni este coproductia Operetei cu Teatrul National - musicalul "Omul din La Mancha" de Mitch Light. Interpretul rolului titular nu va fi un cantaret, ci un mare actor: Stefan Iordache. Spectacolul este programat spre sfarsitul stagiunii, la Sala Mare a Teatrului National.
Claudiu Ionescu
Spectacol de binefacere pentru napastuitii vietii
Asociatia "Sfantul Stelian" organizeaza un spectacol de binefacere "Daruind vei dobandi", duminica, 14 martie 1999, ora 10.30, la Sala "Mihail Jora" a Radiodifuziunii Romane din str. General Berthelot nr. 60-64. Fondurile obtinute din donatii vor fi utilizate pentru acoperirea costurilor Centrului Medico-Social, destinat acordarii asistentei medicale gratuite copiilor strazii, familiilor sarace si varstnicilor.
S-a stins un geniu al muzicii
Yehudi Menuhin
Inainte de a implini 83 de ani, Menuhin a devenit amintire. A trecut pragul dintre cele doua lumi, vineri, la Berlin. Inima sa, plina de dragoste pentru sunete si pentru oameni, asa cum numai o inima de geniu poate fi, a incetat sa mai bata. Un fenomen al veacului nostru, in care s-au ingemanat inspiratia muzicii si intelepciunea. La 60 de ani, marturisea ca nu terminase inca de explorat limitele viorii. Si, cu toate acestea, chiar si un singur sunet cantat de Menuhin era viu.
Identificat spiritual cu marile culturi, Menuhin apartine si Romaniei. Muzica, un dar sfant, a unit doua varste: Enescu si Menuhin. Aceasta deosebita prietenie l-a facut pe Menuhin sa ne cunoasca tara. Sa o iubeasca. Si sa revina aici, in amintirea Maestrului. In 1998 a venit la ultima editie a Festivalului Enescu. Mascandu-si cu un zambet senin oboseala, a avut cuvinte pentru toti admiratorii.
Am in fata "Calatorie neterminata" - cartea sa. Pe prima pagina, autograful primit. Ascult "Simfonia spaniola", inregistrare din 1933, Enescu si Menuhin. "Calatoria" continua... (C. I.)
Presa
Redactia reviste
"Sfera Politicii"
va anunta aparitia numarulul 66 al revistei, intitulat "Bilant 1998"
Editorialul intitulat "Scadenta" aduce in discutie o tema de mare actualitate: a cincea mineriada. Aceasta este analizata din perspectiva echilibrului de forte politice din societatea actuala si a respectului pe care acestea il acorda legii.
Grupajul tematic "Bilant 1998" cuprinde mai multe analize ale transformarilor din societatea romanesca din anul trecut, atingand aspecte ca: reforma economica, relatiile romano-americane, problema minoritatilor nationale si, nu in ultimul rand, prestanta clasei politice actuale. In cadrul acestei rubrici semneaza Daniel Daianu, Dan Oprescu, Mircea Raceanu, Mihai Muset, Gabriel Ivan si Cristina Cartarescu Ilinca. Tot aici, Dan Pavel isi continua critica la adresa coalitiei guvernamentale si dezbate sansele acesteia de a ramane in continuare la putere, in aceeasi structura.
In interviul "Trebuie sa impartim totul", Stelian Tanase dialogheaza cu profesorul de stiinte politice Jan T. Gross despre viata socio-politica a Europei sfarsitului de secol.
In acest numar, "Sfera Politicii" introduce o noua rubrica, intitulata "Dupa zece ani: 1989-1999". Aceasta este inaugurata de un fragment din cartea lui Pavel Campeanu, inca in lucru, "Ceausescu: anii numaratorii inverse".
Arhiva "Sfera politicii" prezinta legi, decrete si hotarari indreptate, incepand cu anul 1949, impotriva acelor persoane socotite periculoase pentru securitatea statului. George Voicu isi continua, in cadrul rubricii "Ideosfera", studiul despre "Mitul Nae Ionescu". Unsprezece dintre cele mai noi aparitii editoriale sunt prezentate in rubrica "Semnale".
Stelian Tanase