Stiinta - Prioritati Romanesti
Angela Marculescu
"O realitate trista a vremurilor in care traim:
Cercetarea Romaneasca A Fost Impinsa In Paragina"
Angela Marculescu este deja un nume cunoscut printre cercetatorii specializati in biochimie, chimie farmaceutica si, mai ales, in farmacognozie, fitoterapie, aromoterapie, precum si in tehnologia de extragere a principiilor bioactive din plantele medicinale. Este cercetator stiintific principal, gr. I, cu doctorat in biochimie si conferentiar universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, in cadrul catedrei de Agromontanologie. A urmat mai multe cursuri de specializare in Elvetia (1979) si Franta (1993, 1995); a participat, cu lucrari stiintifice, la congrese de profil din tara si strainatate, obtinand cateva premii importante la Brasov, Arad, Piatra Neamt si Bratislava; este autoarea a trei brevete de inventie; membru activ al catorva organizatii stiintifice de prestigiu; autoare de articole si carti de specialitate.
"Tot ce fac vine dintr-o mare dragoste de natura, in spiritul careia am fost educata in familie"
Dialogul cu d-na Angela Marculescu a avut loc intr-o seara de ianuarie, la Sirnea, un sat de la poalele Pietrei Craiului, de altfel, chiar locul in care s-a nascut intr-o zi de februarie a anului 1951. Cu siguranta ca aceasta conversatie ar fi fost mult mai searbada in jurul unui birou somptuos, insa, din cauza viscolului si-a intreruperii curentului electric, am povestit amandoua la lumina lampii cu gaz. Din clipa in care interlocutoarea mea a aprins lampa parinteasca si mai ales din momentul in care, cu cea mai mare naturalete si seriozitate, i-a spus acestui obiect umil si timid: "Buna seara!", ca unei fiinte dragi, ca unui prieten de suflet, am simtit ca se lasa o seara feerica.
- Va spun si eu buna seara, d-na Angela Marculescu! Ma bucur de cadrul feeric creat, care ne ajuta sa vorbim despre plante. Despre magia lor. De unde vine aceasta pasiune a dvs.?
- Daca te nasti intr-un loc binecuvantat, cu atatea frumuseti, cum este Sirnea, nu se poate sa treci nepasator pe langa ceea ce-ti daruieste natura. M-au impresionat, inca din copilarie, bogatia si armonia naturii pe care Dumnezeu ne-a daruit-o. Am fost un copil curios, iscoditor si foarte atent la ceea ce era in jurul meu, dar nu banuiam pe-atunci ca florile, plantele si esentele naturale imi vor umple viata, ca vor ajunge sa devina tinta principala a preocuparilor mele stiintifice. Am terminat facultatea la Bucuresti, cu un an de specializare in plus, pentru cercetare. Am ales chimia, pentru ca am simtit ca este stiinta care patrunde profund in intimitatea materiei vii, stiinta care explica, intr-un fel, perfectiunea alcatuirii Universului. Din 1975, am inceput sa lucrez la I.P.C. "Nivea" din Brasov.
- Acesta a fost doar inceputul...
- Da, romantic si plin de avant, ca orice inceput. "Nivea" avea o sectie de cercetare la Bod, unde, pe 150 de hectare, cultivam plante medicinale de care aveam nevoie pentru fabricarea produselor cosmetice si farmaceutice, de extractie vegetala. Acolo m-am apropiat, pentru prima oara, cu un interes exclusiv stiintific, de plante. Exista acolo o colectie de peste 150 de plante medicinale. Facultatea de farmacie din Cluj ne propunea uneori teme de cercetare asupra unora din aceste plante, ne trimitea chiar butasi si seminte. Urmaream evolutia plantelor, adaptarea lor la conditiile climaterice (unele erau primite de la gradini botanice din strainatate), introducerea lor in cultura si obtinerea celor mai bune productii. Ca sa nu intru in prea multe detalii stiintifice, care ar putea parea plictisitoare pentru unii din cititorii dvs., vreau sa va spun doar ca acolo, la Bod, am inteles ca interesul meu pentru plante este, de fapt, o reintoarcere, un arc peste timp, o regasire a intrebarilor copilariei si chiar a nelinistilor ei. Am inteles cu bucurie ca n-am pierdut nimic din curiozitatea inocenta, ca am recuperat, ca mi-am regasit, in sfarsit, locul. E o senzatie extraordinara aceea ca sunt in locul potrivit, care-mi era destinat de la inceputuri. Si, mai mult decat atat, ca tot ceea ce fac vine dintr-o mare dragoste a mea fata de natura, in spiritul careia am fost educata si eu, si fratii mei, in familie, si din increderea in forta locului natal de a te reimprospata, de a te umple de energie in momente de oboseala, de descurajare. Mi-amintesc de vremea studentiei, cand, in sesiuni, intre doua examene, fugeam la Sirnea si ma rostogoleam prin iarba inalta. Toata oboseala trecea. Puteam s-o iau de la capat cu invatatul.
"Ne numaram prea des banii de la un salariu la altul"
- Ati pornit in cercetarea plantelor si de la obiceiurile locale, de la retete traditionale?
- Bineinteles ca am valorificat tot ceea ce am aflat si invatat de la batranii satului. De fapt, increderea in puterea vindecatoare a plantelor mi-a fost amplificata de doua experiente: prima se leaga de realitatea ca acum douazeci de ani am reusit sa-mi tratez o suferinta complexa, careia doctorii nu-i mai dadeau de capat, printr-un tratament naturist. Prefer sa nu dau detalii despre acest lucru. A doua experienta se refera la mama mea, care mai este printre noi, in ciuda unei boli foarte grave, datorita unui tratament naturist de protejare hepatica si digestiva, care a contracarat efectele nocive ale chimioterapiei. Din aceste doua experiente am inteles ca, mai mult decat in cazul altor terapii, in tratamentul naturist e nevoie de multa rabdare, perseverenta si incredere.
- In perioada 1985-1990 ati fost sefa colectivului de cercetare de la I.P.C. "Nivea" din Brasov. Au rodit in vreun fel acei ani asupra cercetarilor dvs.?
- A fost o perioada in care, alaturi de colaboratorii mei, am insistat mai ales pe descoperirea de materii prime bioactive autohtone pentru fabricarea produselor cosmetice si farmaceutice originale. Colectivul de cercetare de la "Nivea" a fost deseori premiat in tara si strainatate pentru produsele realizate si e pacat ca, din 1991, de cand a inceput colaborarea cu trustul american "Colgate", s-au intrerupt multe proiecte. Ceea ce este mai trist este ca s-a inchis sectia de cercetare de la Bod. Hectarele de plante medicinale sunt lasate acum in paragina ori cultivate cu sfecla si cartofi. Americanii n-au nici un interes sa promoveze cercetarea romaneasca, ei au adus materii prime sintetice si au inlaturat programul de valorificare a principiilor active naturale. Dintre toate produsele romanesti, a mai ramas in fabricatie doar pasta de dinti "Super Cristal".
- Unde v-ati continuat munca de cercetare in noile imprejurari?
- Sub egida Institutului de cercetari chimico-farmaceutice din Bucuresti si a Statiunii de cercetare a plantelor medicinale si aromatice de la Fundulea, am lucrat, in laboratorul din Brasov, la diferite teme in domeniul biochimiei vegetale, al fitochimiei, al ameliorarii plantelor medicinale, al valorificarii plantelor in produse aflate la limita dintre aliment si medicament. Produsele obtinute in noile conditii (amintesc doar bautura tonica digestiva Angelica si Aperitivul suedez) aduc fonduri pentru cercetare. E o realitate trista a vremurilor in care traim ca cercetarea romaneasca a ajuns un fel de Cenusareasa: sunt fonduri putine si tot mai putini cei interesati de sponsorizarea unor programe de cercetare. Cei care se incapataneaza sa lucreze in cercetare au doar marea satisfactie a descoperirii noului si, ceea ce nu e drept, grija zilei de maine, grija de a-si numara prea des banii de la un salariu la altul. Cercetarea in Romania nu ofera recompense materiale de invidiat, nemultumirile fiind inca mai mari in cazul celor care au si diverse obligatii familiale, copii de intretinut la studii... Este foarte greu, prin urmare, sa pendulezi intre daruirea fara menajamente, pe care ti-o cer studiul intensiv, cercetarea, si framantarile cotidiene legate de necesitatea unui trai decent... Sigur, uneori iesi din valtoarea cautarilor profesionale, ignori, daca poti, rasplata injusta a meritelor tale, pentru ca descoperirea unui lucru nou, care face bine si altora, iti da intotdeauna o satisfactie imensa.
Plante si frumusete
- Stiu ca v-ati ocupat in mod deosebit de o anumita planta: Calomfirul. Cum ati descoperit-o? De ce ati ales-o in mod special pentru cercetare?
- In 1976, profesorul Mircea Tamas de la I.M.F. Cluj a trimis pentru cultivare niste seminte ale plantei Chrysanthemum Balsamita (calapar sau calomfir, in denumire populara), o planta foarte bogata in camfor. Am cultivat planta la Bod, i-am studiat cele doua variante si, dupa numai un an, in 1977, la Targu Mures, la o sesiune de comunicari stiintifice, am prezentat deja primele observatii, concluzii ale cercetarilor noastre.
- Sa inteleg ca semintele trimise de profesorul Tamas au rodit intr-un sol bun?
- Da, asa este, intr-un sol bun si-ntre oameni muncitori. Am initiat atunci, la Bod, prima cultura din Romania a acestei plante pe o suprafata de 4 ha, cercetarile au continuat, teza mea de doctorat din 1996 cuprinde o parte din rezultatele acestor cercetari ce dureaza de ani buni. Intre timp, aceasta planta a fost valorificata in peste 25 de produse fitofarmaceutice si cosmetice.
- Ne puteti da cateva exemple?
- Am folosit extractele din calomfir in combinatie cu alte principii active naturale: ulei de brad, de pin, de catina, germeni de grau, tinctura de arnica, lecitina vegetala, muguri de plop etc., in diverse produse: Tonorelaxinul (cu actiune decongestiva, antiinflamatoare, analgezica) sub forma de crema, lotiune tonica si solutie hidroalcoolica; Unguentul antigripal, Dermatinul (emulsie folosita in caz de arsuri si rani deschise); Crema anticelulita; Uleiul vitaminizant pentru copii. Acestora li se adauga si unele produse cosmetice: deodorantul Andra, lotiunea dupa ras Triumf, pasta de dinti si apa de gura Crisadent, crema pentru ingrijirea picioarelor Olimpic, crema si lotiunea de masaj Lamarcos. Doctorul Ovidiu Pacurariu, de la Cabinetul sportiv Brasov, ne-a ajutat mult in promovarea produselor noastre dermatofarmaceutice in cadrul diverselor cluburi si echipe sportive, pentru ca aceste produse au efecte deosebite in dureri musculare si articulare, in afectiuni reumatismale, in traumatisme, in circulatie periferica deficitara, in nevralgii, artroze, spondiloze, in tonifiere si refacere in genere. Echipa de fotbal F.C.M. Brasov le folosea inca de pe vremea cand la conducerea ei se afla Costica Stefanescu.
- Unde se fabrica aceste produse in clipa de fata?
- Unele s-au realizat la "Nivea", altele in cadrul unor sectii care s-au desprins de "Nivea", dupa semnarea contractului de colaborare cu americanii, o parte din produse sunt realizate chiar in laboratorul S. C. "Lamarcos" Srl din Brasov, societate care apartine familiei mele. Trebuie sa va mai spun insa ca, fara ajutorul si intelegerea fetelor mele si mai ales a sotului meu, totul ar fi ramas in stadiul de proiect.
Catedra cu flori de munte
- Colaborarea cu Universitatea din Sibiu a afectat, in vreun fel, programul dvs. de cercetare?
- Nu, in nici un fel. Am intalnit la Sibiu studenti extraordinari care au inteles ca in industria cosmetica si farmaceutica sunt de mare viitor cercetarea si valorificarea resurselor naturale. Am indrumat si consiliat multe lucrari stiintifice de-ale studentilor, coordonez cateva teze de licenta cu teme legate de exploatarea resurselor din zona montana. Tot pentru orientarea studentilor am publicat de curand si lucrarea Parfumuri, aromatizante si cosmetice din produse montane, la editura universitatii sibiene. Colaboram cu Universitatea din Bordeaux la un program didactic si stiintific in domeniul biochimiei vegetale. Ei ne ofera un curs de specializare in Franta si ne vor trimite profesori la Sibiu, pentru cursuri speciale in domeniul tehnicilor moderne de analiza a principiilor active vegetale.
- Ce-au mai invatat studentii de la dvs.?
- Eu stiu ca profesorii au un rol decisiv in viata tinerilor, de aceea ma straduiesc sa fiu pentru ei un exemplu de corectitudine, de exigenta si daruire profesionala. In primul rand, le educ grija si respectul fata de natura, fata de mediu, apoi respectul fata de propria munca, fata de munca in echipa. Am invatat de la tatal meu, dascalul Nicolae Fruntes, care a educat multe promotii de sirneni, ca pentru a fi un profesor bun, trebuie sa fii clar si sistematic in explicatii, ca trebuie sa le insufli tinerilor curaj, pentru ca ei sa poata urmari cu indrazneala si fara inhibitii toate posibilitatile de realizare pe care le au. Cateodata mi-e teama insa de ce are sa se intample, caci viitorul imi apare uneori confuz, nesigur si, cum se intampla adesea, intelectualii sunt victimele cele mai sigure in societatile aflate in criza. Studentilor mei nu le-am marturisit insa niciodata aceste temeri, pe ei ii indemn mereu sa actioneze in asa fel, incat tot ce ne-a lasat Dumnezeu sa ajunga copiilor copiilor nostri.
Dialogul s-a incheiat, tonul calm al marturisirilor s-a topit in linistea serii, numai lampa de gaz continua sa arunce palpairi diafane, sfidand viscolul de afara.
Otilia Sitaru
Produsele pe baza de plante ale laboratorului "Lamarcos" din Brasov (creme de fata si corp, emulsii, lotiuni tonice, unguente, deodorante) pot fi gasite la Farmacia "Astra" - Calea Bucuresti nr. 210, Brasov sau comandate direct la tel. 068/31.04.94 (Brasov).