Foileton
Dupa cutremur
Putinele imagini televizate care ne parvin de la tragedia din Columbia ne amintesc, intre altele, si de drama de la noi, din 1977. Sigur, sint si mari diferente: de temperament, de stare generala a societatii, de mentalitati. Dar dincolo de detalii, marile catastrofe se deseneaza in efectul asupra maselor prin linii de forta asemanatoare. In 1977, romanii au descoperit solidaritatea spontana, necondusa de la centru, chiar daca puterea de atunci a facut totul pentru a-si subordona politic chiar si aceasta solidaritate nascuta ad-hoc. Poate va amintiti ca un supravietuitor, descoperit dupa mai multe zile sub darimaturi, aproape ca a fost considerat salvat de! Elena Ceausescu. La rindul ei, panica - un sentiment colectiv care se naste inaintea solidaritatii - este foarte greu de canalizat. O parte a ei devine suport al solidaritatii, dar alta parte poate sa duca la manifestari incontrolabile. O masa in panica se misca in teren ca apa intr-o parcela necartografiata: nu stii incotro o va apuca. Sint de inteles acei locuitori ai orasului Armenia din Columbia care, cu spectrul foamei in minte, au trecut la jefuirea magazinelor alimentare. Sint mai putin de inteles cind jefuiesc si magazinele de electrocasnice sau televizoare. Aici se vede rolul autoritatii in gestionarea catastrofei. Fortele de ordine publica nu trebuie sa intervina post-factum pentru a-i indeparta pe jefuitori cu focuri de arma, ci, din primul moment, pot trece ele la rechizitionarea si redistribuirea ordonata a alimentelor, protejind astfel celelalte bunuri si proprietati de la jaf. Pentru asta sint insa necesare planuri clare, elaborate preventiv, si o autoritate publica pregatita pentru a-si face datoria. Columbia este insa o tara cu destula instabilitate politica, cu destula coruptie si, pe cale de consecinta, n-ar fi de mirare sa aflam ca si in dispozitivele lor de ordine publica apar generali care-si parasesc trupa. Pentru ca, fie si cu riscul de a parea deplasat in comparatie, as zice ca nu numai de "77 ne poate aminti actuala tragedie columbiana, ci si de! recenta mineriada. Societatea romaneasca se afla dupa un cutremur, chiar daca nemasurabil in grade Richter. Am avut si oameni in panica, am avut si timide tentative ale societatii civile de a se solidariza impotriva raului, am vazut si rinjetul celor care abia asteptau sa profite. Acum, la evaluarea pagubelor si inlaturarea urmarilor, avem fiecare obligatia de a ne gindi serios la ce e de facut. Consolidarea autoritatii de ordine publica, desigur. Planuri preventive de solidarizare impotriva fortelor potrivnice democratiei, da. Dar, nu in ultimul rind, urmarirea celor care o secunda au rinjit cu gindul de a profita de catastrofa. Prm trebuie scos in afara legii.
Mircea Nedelciu