Cultura
Cine il opreste pe Hanno Hofer?
* Inregistrari la Viena, concerte in Belgia, premii pentru regie si actorie de film! Multilateral talentatul lider al grupului "Nightlosers" rade tot </b>
Cu exact un an in urma vi-l prezentam pe unul dintre cei mai de succes artisti ai momentului: Hanno Hofer, tanarul lider al unei trupe blues-rock de mare clasa, Nightlosers, si la acea data proaspat laureat, ca regizor, al Festivalului de Film Studentesc "cineMaiubit". Intre timp, Hanno si Nightlosers si-au lansat al doilea album, "The Groove Distilery: Plum Brandy Blues", genial prin imbinarea de ritmuri, prin interpretarea bluesului american la tambal, vioara, frunza. In ceea ce priveste filmul, Hanno a primit un nou premiu la "cineMaiubit" ("98), de asta data pentru cel mai bun actor, in vreme ce scurt-metrajul sau "Telefon in strainatate" a continuat sa adune premii, unul dintre acestea fiind "Cel mai bun regizor", la Festivalul International de Film de la Munchen! Un mare talent, care isi confirma valoarea si isi vede de drum, cu acelasi farmec si simt al umorului.
"Ma bucur ca strainii sunt impresionati de muzica noastra"
- In precedentul nostru interviu spuneai ca nu stii daca vei mai face film, daca vei ramane in tara! S-au schimbat lucrurile, gandesti altfel acum, dupa absolvirea Academiei de Teatru si Film?
- Dupa ce am terminat facultatea, in vara lui "98, am castigat concursul organizat de Oficiul National al Cinematografiei si am realizat filmul "Dincolo", cu un buget mult mai mare decat eram eu obisnuit. Ca student, esti supus unei presiuni de care, din pacate, eu am nevoie. Presiunea exista si acum. La filmele studentesti domina o alta atmosfera, totul e pe incercate, pe gustate, pe cand la Onc m-am trezit cu o echipa de oameni cu o experienta de 30 de ani in film. A fost un prim contact cu profesionalismul, cu toate avantajele si dezavantajele lui.
- Ce ne spui despre noul tau film?
- Filmul are ca pretext o poveste de granita a anilor "90, dintr-un sat de frontiera banatean, in care satenii fac afaceri cu sarbii. Este in mare parte terminat si in februarie sper sa apara pe ecrane; fie ca va fi vandut televiziunilor, fie ca va fi prezentat in cinematografe, inaintea filmelor de lung metraj. "Dincolo" este tot un scurt-metraj, scenariul imi apartine, iar interpretii principali sunt Coca Blos si Constantin Oprita, un amator, ce a avut si rolul din "Telefon in strainatate". (Intr-un fel, ma deranjeaza faptul ca filmul asta primeste in continuare premii si nu ma lasa sa-mi vad de treaba. E greu sa treci peste asta, toata lumea il stie si se asteapta la ceva asemanator).
- In "97 ai fost la un pas de a castiga premiul pentru cel mai bun actor, in "98, cand l-ai castigat pentru rolul din "Mana lui Paulista", ai declarat ca tu nu esti actor, pur si simplu ti s-a potrivit rolul.
- Asa si este. Acum doi ani, m-a rugat un foarte bun prieten sa joc in filmul lui, anul trecut m-a rugat altcineva si n-am putut sa refuz. Era un rol care mi se potrivea: eu eram cersetorul tanar, filmarile incepeau la doua noaptea, puteam sa vin cat de baut eram, de prin cluburile de noapte in care cantam. Nu mi s-a parut a fi un rol de compozitie. Mie imi place foarte mult sa joc, mai demult am colindat Banatul ca actor la Teatrul German din Timisoara.
- Sa trecem la muzica. Nightlosers s-au afirmat ca niste inventatori ai unor stiluri superbe: "country blues-fecioreasca Somes", "funk-Maramures", "blues waltz-romaneste rar si apasat". Cum v-a venit ideea de a imbina atatea stiluri si instrumente? Din joaca, din distractie?
- Da. Noi, cand ne-am intalnit prima data, nu bagasem de seama ca El Lako Jimi, chitaristul nostru, poate canta la vioara. Apoi am zis: "Stai, ba, ca asta stie, si noi nu il exploatam". Ne-am dat seama ca exista ritmuri asemanatoare intre blues si muzica populara. Este mai mult un experiment muzical decat unul cultural. 99% din reactii au fost pozitive si ce mi-a placut este ca americanii, strainii care l-au ascultat, au ramas impresionati. Am primit o scrisoare de la "Aligator", o binecunoscuta casa de discuri americana de blues. Nu stiau ce-i cu tambalul, nu auzisera in viata lor asa ceva. Se poate ca urmatorul album sa-l inregistram la Viena, avem propuneri pentru concerte in Belgia, sunt multi care se intereseaza de noi si putini care fac practic ceva din cauza dificultatilor organizatorice.
- Se pare ca lucrurile incep sa se urneasca, totusi, sa mearga inspre bine. Pana acum, era foarte greu pentru un proaspat absolvent sa faca un film si pentru o trupa blues sau rock sa intreprinda un turneu prin tara.
- Cu noua lege a cinematografiei, una dintre cele mai moderne din Europa, se pare ca daca vrei cu adevarat, poti sa faci film. In privinta muzicii, turneul pe care l-am intreprins la sfarsitul anului a insemnat 17 concerte in 10 orase si asa ne-am dat seama ce-nseamna un turneu cu adevarat. Imi pare bine ca firma de whisky "Teacher"s" a stiut sa se orienteze spre fenomenul de club. Am fost in Timisoara, Arad, Constanta, Cluj, Targu Mures, Brasov, Iasi, Bacau, Galati, am avut reactii foarte bune peste tot, s-a baut multa bere si altele, au fost concursuri, lumea s-a distrat. Ca o incoronare a turneului, in curand va aparea un Cd, "Teacher"s Blues", cu piese cantate in turneu.