Dr. farmacist Ovidiu Bojor
Plante care vindeca. Plante care ucid
- Domnule doctor Ovidiu Bojor, sunteti un renumit farmacist si deopotriva fondator al fitoterapiei moderne in tara noastra. De fapt, cum a inceput aceasta pasiune a dvs. pentru plante?
- A inceput devreme, inca de la 6 ani, cand tata - profesor de stiintele naturii la Liceul "Mihai Viteazul" din Targu Mures - ma lua in muntii Calimani, vorbindu-mi despre fiecare fir de iarba si invatandu-ma denumirile tuturor plantelor din zona. A fost o experienta formidabila, care m-a marcat pentru tot restul vietii. La asta s-a adaugat sansa de a lucra ca farmacist, in primii ani de stagiu, la Nehoiu, in muntii Buzaului - un adevarat rezervor de comori botanice - incurajat fiind si de prof. Gh. Herman, de la Facultatea de Farmacie din Bucuresti.
- Care a fost planta care v-a fascinat cel mai mult?
- Nu e o planta, ci o ciuperca parazita: "Cornul secarei". Am studiat-o 25 de ani si cu ea mi-am sustinut teza de doctorat in 1967. Tot de "Cornul secarei" sunt legate primele mele realizari stiintifice: un nou criteriu de definire a speciilor vegetale (un studiu in premiera mondiala, propus Academiei Romane pentru premiu). Apoi, a urmat o munca de alti 25 de ani, timp in care am realizat un proiect urias: cartarea economica a florei medicinale spontane din Romania, tinand cont de legile ocrotirii naturii. O buna parte din viata mea am daruit-o acestui proiect, parcurgand apostoleste, pe jos, peste 40.000 de kilometri, pentru ca in final sa realizez niste harti unicat, privind repartitia zonala a plantelor medicinale, dar si maniera de a proteja speciile rare. Dincolo de interesul stiintific, aceste harti impuneau criteriile economice de recoltare, in acei ani Romania exportand in Vest plante pe cale de disparitie: Ghintura galbena, Angelica, Arnica, Saschiul.
- Cate specii de plante medicinale se gasesc in tara noastra?
- In Romania cresc aproximativ 3600 de specii. Din acestea, se folosesc in medicina doar 160 de specii, iar in mostra traditionala - peste 800 de specii. In orice caz, metoda propusa de mine a fost preluata si generalizata de Onu, din 1976 eu devenind expert international Onudi, pe probleme de protectia plantelor medicinale.
- In general, medicii alopati privesc cu reticenta acest domeniu. De ce credeti ca medicina naturista e o terapie viabila?
- Cred, pentru ca am cercetat efectele medicinii alternative. Fara a subestima rolul medicamentelor de sinteza, fitoterapia completeaza si chiar constituie tratament de baza in foarte multe afectiuni. Nu e locul aici de a dezvolta acest subiect, dar chimioterapia e ca un ciocan cu care spargi becul rosu ce se aprinde avertizator in bordul unei masini. Cu alte cuvinte, suprimi semnalul, dar nu rezolvi cauza, asa cum incearca terapia naturala. Drumul este cel al lui Pasteur si al d-rului Victor Babes, al stimularii imunitatii si nu al antibioticelor. De ce sa inventam substante care deja exista in plante? Din "Cornul secarei" s-au obtinut pana acum peste 50 de produse farmaceutice, recomandate mai ales in circulatia vaselor cerebrale. Distonocalmul profesorului Dobrescu este o combinatie de alcaloizi din "Cornul secarei", de Matraguna si paracetamol. Efectul e maxim, iar cheltuielile de productie - minime. Un alt exemplu, insuvegul, pe care l-am brevetat cu ani in urma, pleaca de la un alt principiu decat cel propus de Paulescu, prin utilizarea insulinei. Anume, stimularea functiei pancreatice si nu substituirea ei. O combinatie atent dirijata de substante extrase din Afin, Anghinare, Salvie, radacina de Brusture, Castravetele amar etc. si plante sedative, reduc semnificativ insulina administrata diabeticului de tip A, iar celui de tip B ii coboara glicemia aproape de normal. Faptul ca acest brevet a fost medaliat la Geneva, fara ca el sa fie aplicat in tara, e o alta poveste asupra careia nu vreau sa insist acum.
- Fitoterapia provoaca, uneori, discutii aprinse. Este ea periculoasa, asa cum afirma unii medici?
- Plantele medicinale se impart in trei mari categorii. E vorba de plante cu actiune terapeutica foarte puternica, inclusiv otravuri precum stricnina, curara, ergotoxina etc. Tot in aceasta categorie intra si asa-zisele droguri: morfina, heroina, hasisul, mescalina etc. In doze mici, strict controlate de medici, ele constituie un medicament extrem de util. Urmeaza, apoi, plantele cu actiune medie sau blanda din care fac parte: Valeriana, Paducelul, Coada soricelului, Crusinul, Anasonul, Anghinarea etc. Ele completeaza favorabil tratamentul de baza, in special in afectiunile cronice. Ultima categorie o reprezinta plantele lipsite complet de toxicitate, precum Musetelul, Teiul, Macesul, Patlagina, Nalba. Din pacate, oamenii cred ca toate plantele medicinale sunt lipsite de primejdii, ceea ce genereaza erori si confuzii uneori grave. O asemenea planta este Omagul, toxic prin continutul sau de alcaloizi si cu o actiune terapeutica nedemonstrata deplin. Toxice in cantitati mai mari sunt si Angelica, Untul pamantului (citotoxic si drastic purgativ) sau chiar nucul, coaja fructului continand un toxic celular, motiv pentru care nu se mai recomanda dulceata si lichiorul de nuci. Si mai periculoasa este Tataneasa, care, in ciuda recomandarilor de pana acum (vezi Maria Treben), are de fapt un efect cancerigen si hepatoxic.
- Sa intelegem ca aceste plante nu au virtuti terapeutice?
- Nu am spus acest lucru. Anumite plante pot fi folosite, dar in doze mici, uneori homeopatice. La asta, se adauga starea si particularitatile bolnavului. O atentie deosebita trebuie acordata femeilor gravide. In timpul sarcinii, spre exemplu, sunt contraindicate mai multe plante: Coada soricelului, Obligeana, Pelinul, Rostopasca, Lemnul dulce, Carcelul, Ienuparul, Busuiocul cerbilor, Floarea patimilor, Carmazul, Rubarba, unele specii de Crusin, Vascul, Salvia etc. Alte plante pot fi utilizate limitat si cu prudenta, mai ales in ultima parte a sarcinii: Angelica, Isopul, Brusturele, Armurariul, Schindujul, Ghimberul, Talpa gastii, Filimica, Voronicul etc., ca sa nu mai vorbim de perioada lactatiei cand, spre exemplu, Rostopasca este interzisa categoric. Concluzia e una singura: fitoterapia presupune cunostinte medicale serioase si e o mare greseala folosirea plantelor dupa ureche, pe principiul "n-are ce sa-mi faca rau".
- Realitatea va contrazice putin. De ce, in piete, plantele medicinale se vand nestingherit?
- De ani de zile nu incetez sa trag semnale de alarma. Chiar de curand am inaintat un memoriu Ministerului Sanatatii, prin care semnalam cazuri concrete de incalcare a celor mai elementare principii terapeutice. Nu e posibil ca o firma din Bacau, "Filmir" Srl, sa comercializeze "ceaiuri sau alte produse" pe baza de Tataneasa, planta virtual toxica, asa cum spuneam. Presa romana e plina de anunturi publicitare in care se recomanda "alifii" afrodisiace "Vigoarea Carpatilor", solutii care chipurile impiedica incaruntirea si caderea parului etc. Fitoterapia trebuie practicata sub control medical, in farmacii care sa aiba aviz de specialitate. Miza e prea mare pentru a lasa lucrurile la voia intamplarii.
- Care este situatia medicinii naturiste in lume?
- In primul rand, termenul corect este medicina naturala. Naturism, dupa dictionarul "Petit Larousse", inseamna nudism. Confuzia este intretinuta si de faptul ca majoritatea terapiilor naturale (helioterapia, talazoterapia, fitobalneologia etc.) se aplica pe corpul gol. Revenind la intrebare, trebuie sa spun ca tarile dezvoltate au oficializat de mult medicina nealopata. In Sua, prima scoala de naturoterapie si-a deschis portile in anul 1900, iar in Germania astazi exista numeroase colegii de medicina naturala acreditate de guvern. In lume, sunt multe clinici serioase axate pe asemenea terapii si se cheltuiesc sume enorme pentru cercetare. De ce noi continuam sa credem ca naturoterapia este neserioasa, din punct de vedere stiintific, ca ea sfideaza medicina alopata? Chiar daca in ultimii ani la Institutele de Medicina din Bucuresti, Cluj, Targu Mures se predau cursuri speciale de fitoterapie, distanta dintre noi si Vest se mareste an de an.
- Cat de indreptatite sunt sperantele celor bolnavi de cancer? Fitoterapia poate fi o alternativa serioasa si in aceste cazuri?
- Sperante sunt, si nu intamplator terapiile traditional-populare foloseau in cancer anumite plante. De pilda, chinezii recomanda si acum doua ciuperci: Shiitake si Rheishi. Cercetari recente arata ca extractele din cele doua ciuperci scad colesterolul din sange, distrug bacterii si virusi, iar finalmente duc la stagnarea si chiar regresia tumorilor maligne. Oricum, americanii au folosit-o si au decis sa o aclimatizeze, trecand la productia pe scara mare, in conditii de sera.
De un interes stiintific aparte se bucura plantele cu efecte imunoinductoare, care sporesc imunitatea organismului. De pilda, Catina alba, Unghia gainii sau Lemnul cainesc. Nu sunt simple jocuri de laborator. Iata ca de trei ani, a intrat in farmaciile noastre, cu avizul Ministerului Sanatatii, un preparat numit "Golden Yacca" - un extract vegetal, obtinut dintr-o specie numita "Arborele vietii", pe care indienii navayo din Arizona il foloseau la cele mai felurite boli grave, dar si la cresterea rezistentei fizice. Am asistat de curand la o conferinta, avand ca tema Golden Yacca, si am fost realmente impresionat de virtutile curative ale acestei plante.
Sorin Preda
(Un amplu interviu cu dl Ovidiu Bojor, intr-un numar viitor al revistei)