<em>O sugestie de pelerinaj</em>
Schitul Hadambului (jud. Iasi)
Daca mandria este un pacat, demnitatea este un dar de la Dumnezeu. De aceea, eu, d-na Sanziana Pop, fara a folosi cuvinte mari, fara a umbla sa va magulesc, sunt convinsa ca Dumnezeu va ocroteste si va indruma si la bine si la rau, impreuna cu colaboratorii dv. care, inainte de profesiile pe care le aveti, sunteti oameni demni de ceea ce faceti. Ma bucur ca incurajati demnitatea si apreciati ceea ce este frumos si curat.
Din cartile parintelui Cleopa am aflat ca si lacrima, cand este pentru ceva frumos si bun, este un dar de la Dumnezeu. Acest dar mi l-au facut prin talentul lor d-nele Adriana Bittel si Corina Pavel, cu articolele lor despre Bucovina.
Indraznesc sa spun ca locuri binecuvantate de Dumnezeu sunt multe in Moldova. In afara celor arhicunoscute - cum este Sihastria unde straluceste de lumina Dumnezeirii chipul parintelui Cleopa - sunt multe lacasuri sfinte si multi preoti cu har. Ar fi un pacat sa nu facem cunoscute astfel de locuri si astfel de preoti, ca si altii sa se bucure.
Manastirea Schitul Hadambului de pe teritoriul comunei Mogosesti - Iasi este un astfel de loc. Acolo se termina ultimele culmi ale Podisului Central Moldovenesc si incepe Raiul. Despre aceste locuri, marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea pe la inceputul veacului: "...aceasta padure a Hadambului,... de mare frumusete si ocrotire,... e bine inchegata la margine, unde stejarii foarte inalti storc din adancuri puterea care-i ridica frunzosi si zdraveni, pana la ultimele crengi ce tintesc spre albastru". La capatul unui drum, sus pe Dealul Mare, cum "...altul nu se mai afla pe lume", se ridica Schitul Hadambului, pe care istoricul l-a gasit intr-o stare deplorabila in primavara anului 1907.
Dupa 33 de ani de parasire a acestui sfant lacas (de prin anii 60, cand au fost alungati ultimii calugari) in 1990, trimis de I.P.S. Pimen Suceveanul, a venit sa slujeasca si sa sfinteasca aceste locuri parintele Nicodim. Aici, slujbele se tin in curtea manastirii, pentru a putea participa toti credinciosii care vin sa se inchine la Sfanta icoana a Maicii Domnului cu pruncul, facatoare de minuni. Prima minune: lacrimarea ochiului drept, in Duminica Sf. Boboteze a anului 1992, apoi in anul 1993, in ajunul Sf. Parascheva, din umarul drept au curs trei picaturi de mir. La 22 februarie 1995, din mitra curge Mirul care a stat circa doua saptamani la vedere; de atunci, aproape saptamanal, curge Mir, astfel ca Duminica, 20 august 1995, a curs continuu circa 7 minute.
As adauga - eu care am participat la cateva slujbe oficiate de parintele Nicodim si cei 20 de calugari - ca nu se putea ca icoana sa nu planga la rugaciunile cu lacrimi pana la pamant ale parintelui staret. Aici, in timpul slujbei, toata lumea plange, se roaga si canta. Aici, Dumnezeu este mai aproape de noi, prin harul parintelui Nicodim.
Cu deosebita stima,
Ileana Vrabie
Aleea Rozelor nr. 32, Bl. K3, Sc. B, Ap. 10, Iasi, cod 6600