Miracole Crestine
Crucile din buturuga de fag
La Roman, in luna iunie, in mijlocul unui butuc de fag despicat cu toporul s-au ivit doua cruci. Asezate in altarul bisericii Precista Mica, ele isi exercita deja magia dumnezeiasca, imblanzind suferinta sufleteasca si bolile
In dimineata zilei de 23 iunie a.c., doua pensionare din Roman, judetul Neamt, devin protagonistele unei intamplari care avea sa tulbure, multa vreme de atunci inainte, comunitatea de credinciosi ortodocsi de pe vaile Siretului si Moldovei. Un butuc de fag, crapat de-o batrana pentru a fi transformat in lemne de foc, dezvaluie in miezul sau doua cruci perfect conturate, asemanatoare cu un pozitiv si un negativ fotografic: una extrem de clara, cealalta - ca o umbra a ei. Neobisnuita descoperire a fost facuta pe strada Petru Rares, la nr. 8, iar cursul ulterior al evenimentelor il puteti afla din relatarea de fata.
Lemnul Sfant
Nu se facuse inca ora opt a diminetii de dinaintea sarbatorii de Sanziene si Dumitria Lupu, femeie in puterea varstei, se apucase deja de treaba. O luase de dimineata buna, stiind ca ceea ce o asteapta nu-i chiar pentru mainile ei de femeie, dar nici nu avea incotro. Cu barbatul bolnav la pat, nici nu s-a gandit prea mult cand o vecina, Agripina Vadanescu, a chemat-o sa-i crape o caruta de lemne, cumparate de la niste carutasi de prin alte parti, care-si oprisera caii in dreptul casei sale de pe strada Petru Rares nr. 8.
Dupa un "Doamne-ajuta" fierbinte, femeia si-a scuipat in palme si a pornit lucrul cu ravna. Unul dupa altul, butucii de fag - inca verzi, cu coaja stralucitoare si neteda, fara urme de ciot - au cazut, despicati de toporul manuit parca de brat barbatesc.
La ultimul lemn, Dumitria Lupu s-a oprit o clipa, cu ochii tinta asupra "muscaturilor" care curmau inaltimea butucului, in trei locuri. Auzise ea ca drujbistul s-a poticnit cu lucrarea intr-un bustean, otelit parca, in care a rupt de doua ori ferastraul, abia ce trecuse doar de coaja lemnului. "Parca nu-i lucru in toata legea", si-a zis si a pocnit apoi butucul inalt de nici doua palme. O data, inca o data! Parca era de piatra... A treia oara, femeia ocheste spre inima bucatii ramasa nedespicata, loveste sec si lemnul se desface in doua parti pe care se vad doua cruci, al caror contur este de o claritate si o perfectiune uluitoare!!! Muta de uimire, Dumitria Lupu da fuga sa arate minunea descoperita stapanei lemnelor.
Legenda a si pornit
Faptul ca evenimentul s-a petrecut in strada Petru Rares nr. 8 pare a nu fi intamplator. Multa lume vorbeste ca cei doi carutasi care au vandut femeilor lemnele au lasat cateva zeci de mii de lei din pret, numai ca sa-si vanda butucii descarcati. Intepenita parca in fata casei, caruta parea ca nu se va mai urni niciodata, iar caii ridicati in doua picioare framantau asfaltul cu copitele, desi drumul era lesne de parcurs.
Intamplatoare sau nu, vestea marii descoperiri a circulat in zona cu iuteala fulgerului. De felul lor retrase pana atunci, proprietarele lemnelor, Agripina Vadanescu si cumnata ei, Maria Meraru, s-au vazut deodata asaltate de o multime de lume. In buluceala creata, oamenii s-au plecat totusi cu sfiala in fata crucilor, unii dandu-se sa le sarute ca pe icoane, altii incercand sa se targuiasca cu femeile pentru a le rascumpara, sperand sa-si adjudece semnele dumnezeiesti.
In ce-o priveste pe Dumitria Lupu, catolica dupa credinta, spre deosebire de... stapanele lemnelor, ea a socotit ca descoperirea crucilor este un semn de la Dumnezeu care trebuie dezlegat, drept care le-a pus in traista si a tinut-o drum intins pana la Rachiteni, comuna ei de bastina. Nu mica i-a fost insa mirarea, atunci cand parohul a indemnat-o sa duca lemnele insemnate inapoi, pe motiv ca nu ar fi vorba de o cruce catolica, ci de una ortodoxa...
Sositi la fata locului, imediat de cum au fost anuntati, preotii ortodocsi de la biserica Precista Mica - aflata pe strada paralela cu strada Petru Rares - au dat verdictul fara ezitare: Mare Semn de la Dumnezeu! Tot atunci, vadit bucuroase, Agripina Vadanescu si Maria Meraru au convenit sa incredinteze lemnele insemnate, spre pastrare, Bisericii.
Din sumedenia de pareri - mai mult sau mai putin avizate - care s-au emis in legatura cu aparitia crucilor, o idee transpare in unanimitate: nici vorba de vreun truc! Totul e clar, e palpabil, nu seamana cu nimic din ce s-a mai observat pana acum.
Leacuri neprihanite pentru credinciosi
Inchise intr-o vitrina de sticla, cele doua bucati de lemn cu chipul Sfintei Cruci sunt asezate acum la loc de mare cinste, in biserica Precista Mica din Roman, leacuri neprihanite pentru nevoile sufletesti ale credinciosilor.
Totul este aievea! Una din cruci are culoarea mai intensa, de parca ar fi pirogravata. Cealalta este mai stearsa, ca un negativ al celei dintai. O aschie ramasa dupa ce s-a despicat lemnul acopera pe o mica suprafata baza uneia dintre cruci, aceeasi portiune lipsind - din acelasi loc - de pe cealalta. Totul e viu, e misterios si veridic in aceeasi masura. Despre o posibila incrustare nu se pune problema, semnul Sfant aratandu-se in inima butucului. Faptul este sustinut si confirmat de catre ing. Mihai Cretu - seful Ocolului Silvic Roman - profesionist desavarsit, dar si un om cu frica lui Dumnezeu.
In fata celor doua lemne insemnate, toata stradania intru a gasi "explicatii stiintifice" este sortita esecului. Semnul Golgotei te imbie la iubire crestineasca, la smerenie, la nadejde... M-am aplecat si eu sa le ating cu mana, cu buzele, cu inima, cu gandul, si pret de o clipa mi-am amintit gestul bunicii dinspre tata, din Maramuresul meu departat, care nu incepea niciodata o paine mai nainte de a schita cu palma impietrita de bataturi o inchipuire de cruce, deasupra ei.
Vasile V. Danci
Str. Mihai Viteazu, Bl. 13 A/39, loc. Roman, jud. Neamt