Spiritualitate

Redactia
O clipa, langa sfantul parinte Cleopa. "Viata e o lupta impotriva trupului, a lumii, a diavolului si a mortii". "Eu sunt mosul Putregai. Sunt cu un picior in groapa si cu celalalt pe pamant. Mai stau pe aici vreo doua-trei zile si apoi am sa merg la Sfanta Dreptate, la Judecata de Apoi", spune Prea Cu...

O clipa, langa sfantul parinte Cleopa
"Viata e o lupta impotriva trupului, a lumii, a diavolului si a mortii"

"Eu sunt mosul Putregai. Sunt cu un picior in groapa si cu celalalt pe pamant. Mai stau pe aici vreo doua-trei zile si apoi am sa merg la Sfanta Dreptate, la Judecata de Apoi", spune Prea Cuviosenia Sa Arhimandrit Cleopa - cel mai renumit duhovnic din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane.
Parintele Cleopa isi duce batranetile in Manastirea Sihastria Neamt, inconjurat de cativa ucenici calugari. Slabit de batranete si-albit de ani, pare a fi desprins dintr-o pictura bisericeasca. Locuieste intr-o chilie simpla, fara prea multe lucruri. Are in camaruta sa doar o masa, un pat, un scaun, multe carti, icoane, fotografii, toate intregind imaginea unei locuinte de-a dreptul saracacioase, insa mirosul de tamaie, de lumanare arsa si busuioc creeaza taina unui altar de biserica. De batranete si boala, parintele Cleopa nu mai poate merge. El este purtat pe brate de catre ucenicii sai.
L-am gasit pe sfantul parinte stand in cerdacul chiliei sale. Era spre seara. Credinciosi din toate colturile tarii venisera la manastire pentru a-i cere cuvioseniei sale binecuvantarea. Schilozi, bolnavi de cancer, posedati de diavol, oameni necajiti s-au perindat prin fata duhovnicului si s-au rugat pentru iertarea pacatelor lor si pentru sanatate. "Dumnezeu te face pe tine stapan, raspunzator al sentintei si iti spune: dupa cum ai judecat, asa te judec si Eu! Daca ierti pe aproapele tau, te voi ierta si Eu, cu toate ca nu se potriveste o iertare cu alta! Tu ierti, pentru ca ai nevoie de iertare, Dumnezeu insa nu are nevoie de nimic. Tu ierti un om de aceeasi fire cu tine; Dumnezeu, insa, iarta un rob. Tu esti vinovat de nenumarate pacate. Dumnezeu este insa fara de pacat", spune parintele, de parca si-ar vorbi siesi. Apoi, cu gesturi firesti, cu glas molcom, povesteste crampeie din viata sa: "Eram cioban la oi cand am fost dus in altar. Tundeam o oaie. Aproape ca m-au luat pe sus, insa eu le-am spus: Aveti rabdare, sa tund oaia, ca daca o scap, pierd lana. Toata viata mea am slujit in altar incaltat in opinci. La Bucuresti, cand am fost pe la ministere de tot felul, pentru niste aprobari, tot in opinci am fost. Oamenii se uitau la mine si-si spuneau: Ia uita-te si la opincarul asta. Vreme de 7 ani, am trait pustnic in paduri, intr-un bordei, la 4 metri adancime in pamant. Mi l-a facut un padurar de incredere ca sa nu ma gaseasca nimeni, sa-mi tulbure linistea. Atunci, in Sihastrie, am luat cu mine multe carti, am citit si am scris despre vietile sfintilor".
Cu inviorare in glas, cuviosenia Sa ne spune cat s-a zbatut ca schitul la care a stat toata viata lui, Manastirea Sihastria, sa fie ceea ce se cuvine. "Potrivit unui canon, in aceasta manastire nu se mananca carne de 400 de ani. Suntem infratiti cu o manastire de pe Muntele Athos si noi respectam cu sfintenie acest canon".
Prin tot ceea ce a spus ori a scris parintele Cleopa, a incercat sa aduca oamenii la credinta cea dreapta, sfatuindu-i sa traiasca dupa legile date de Dumnezeu. Lupta sa neindurata se duce cu uciderea pruncilor. "Femeile care-si avorteaza copiii, indiferent prin ce mijloace, se numesc ucigase de copii, iar nu mame, si primesc pedepse grele inca din viata aceasta", spune. "Sufletul pruncului se zamisleste in pantecele maicii sale numai prin lucrarea Domnului, si chiar si zilele lui sunt socotite de Dumnezeu, cat sa traiasca pe pamant, inca inainte de a se zamisli. Fatul are suflet viu, creat de Dumnezeu, chiar in clipa zamislirii. Pentru aceea avortul este combatut de Biserica si de sfintii parinti cu atata tarie, pentru ca se ucide viata, se pierde sufletul, atat al celui ucis, cat si al celui ce savarseste uciderea, si se incalca poruncile lui Dumnezeu. Sufletele copiilor avortati, nefiind botezati, nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu si asteapta ziua cea infricosata a judecatii, cand singuri ii vor acuza pe parintii care i-au ucis in fata lui Iisus Hristos. Oare ce urgie a lui Dumnezeu o va ajunge pe acea mama care-si ucide propriul sau copil, chiar de ar fi zamislit prin puterea lui Dumnezeu de numai o clipa? Deci, sa stie orice femeie care si-a ucis copiii, in orice chip, ca nu va scapa de pedeapsa lui Dumnezeu de nu se va pocai, parasind pacatele, spovedindu-se si facand canon, nascand copii, facand milostenie si alte fapte bune. Sa nu spuna ca era zamislit numai de o zi sau de un ceas, ca Dumnezeu nu cauta la timp, ci la intentia gandului."
Cuviosenia Sa nu s-a sfiit sa discute si despre "impreunare", adulter, preacurvie, desfranare si betie, spunand: "Biserica nu a fixat sotilor un program de convietuire, caci nu poate intra in amanuntele zilnice, ci a lasat totul la stiinta lor si la posibilitatea lor de a se iconomesi unul pe altul, potrivit cu natura, mijloacele si cu idealul fiecaruia. Insa este de trebuinta a se feri de impreunare sambata si duminica, si in zilele de post, pentru ca in aceste zile se aduce Domnului jertfa cea Duhovniceasca. Pentru combaterea desfraului, de orice fel ar fi el, care stapaneste atat de mult ziua de astazi, preotii si Biserica, in general, trebuie sa faca permanent efort de a ingradi, micsora si starpi acest preaurat si blestemat pacat, care macina sanatatea trupului, dezbina familia, imbolnaveste copiii, sminteste pe cei din jur, manie atat de mult pe Dumnezeu, desparte pe crestini de Preacuratele Taine si arunca cele mai multe suflete ale credinciosilor in Focul Gheenei. Cumplit a pedepsit Dumnezeu pe desfranati si preadesfranati (adulteri), pe sodomiteni, pe gomoreni si pe cei ce urmeaza pacatul lui Onan."
Adancit in umbra tot mai deasa a cerdacului, inconjurat de calugarii ucenici care-i sorb in neclintire cuvintele, Parintele Cleopa cerceteaza viata prin sensurile ei profunde si adevarate: viata si moarte, adevar si minciuna, bine si rau, eternele valori crestine, morale, a caror semnificatie azi s-a pierdut. Intelepciunea lui, slefuita o viata intreaga prin rugaciune si post, e simpla si esentiala: "Viata e o lupta ce o ducem impotriva trupului, a lumii, a diavolului si a mortii. Este o lupta nevazuta si apriga. Ca moartea nu alege nici tanar, nici batran, nu te cauta la contigente, la buletin de identitate, la livret. Nu te cauta ca esti mirean sau calugar, pregatit sau nepregatit. Sa ne ajute Preasfantul Dumnezeu, ca atunci cand vom deschide ochii, sa nu ne gaseasca nepregatiti." Laura Budai