Despre ziaristi si profesia lor, cu "bossul" invatamantului jurnalistic din Romania
Prof. univ. dr. Mihai Coman"Ne place sau nu ne place, avem un invatamant academic inca impietrit in proiect"
Punct final pentru mandarinatul profesoral
- O noua facultate de jurnalism s-a infiintat vara asta in Bucuresti: Universitatea Media. Finantator principal este grupul de presa Pro (Adrian Sarbu), iar decan al noii scoli superioare de ziaristi - Dumneavoastra. Chiar daca interesul starnit printre candidati (au fost patru pe-un loc) ne scuteste de comentarii, intrebarea persista: de ce mai era nevoie de o noua facultate particulara de jurnalism?
- Piata muncii in domeniul presei este mult mai dinamica decat pare. Sa nu tragem, deci, concluzii pripite. In definitiv, la nivelul intregii tari, absolva cursurile universitare de jurnalism aproximativ 200-300 de studenti. Dintre acestia, trec dificilul examen de licenta doar 30%. Nu e mult, daca ne gandim ca apar mereu noi publicatii si posturi de radio si Tv, si ca unele redactii deja existente sunt intesate de oameni lipsiti de pregatire universitara in profesie.
- De ce trebuie sa urmezi o facultate de specialitate pentru a fi ziarist? Nu e mai simplu si mai usor sa furi meseria?
- Disputa e veche si ea a preocupat tari cu mare experienta in domeniu. E vorba de a gasi un punct de echilibru intre pregatirea academica si cea vocationala, axata mai ales pe cultivarea deprinderilor practice. Nimeni, insa, nu si-a pus problema sa renunte la propriul sistem universitar jurnalistic. Dimpotriva, l-a dezvoltat, actualizandu-l mereu. Asa se face ca in Statele Unite fiinteaza 430 de facultati si 1300 de programe (pachete de cursuri specializate), iar in Franta, spre exemplu, sunt 9 facultati de mare traditie si 4 scoli vocationale (post universitare). Asa-zisa disputa intre scoala americana si cea europeana este falsa. Actualmente, s-a impus modelul american - mult mai pragmatic. Orice mestesug se poate fura, mai putin deschiderea teoretica si responsabilitatea profesiei, care se creeaza greu si in timp.
- Care este situatia la noi?
- Traim inca un razboi al modelelor. Institutional, s-ar zice ca stam bine. Avem deja 12 facultati, 5 de stat si 7 particulare. Calitatea lor, insa, trebuie mult ameliorata. Ne place sau nu a recunoaste, avem un invatamant academic in continuare static, impietrit parca in proiect. E suficient sa amintesc ca in statutul cadrelor didactice universitare nu exista nici o obligatie pentru profesori. Apoi, deficitara este atitudinea fata de student. La stat, studentul e lasat in paragina. Lupta se da pentru anumite drepturi sindicale, bani de transport sau burse, care, adeseori, mai mult incurajeaza mediocritatea decat excelenta. Din pacate, mimetic si derutat, invatamantul particular nu a facut pana acum decat sa reproduca modelul academic traditional, el insusi ramas in urma cu 50-60 de ani.
- Ce va face sa credeti ca Universitatea Media nu va repeta aceleasi greseli de pana acum?
- Media Pro are la baza o alta filosofie de organizare institutionala. Luand ca model sistemul modern al scolilor de presa, strans legate de patronajul unor grupuri de presa, Universitatea Media este altfel gandita decat multe alte facultati particulare din tara. Avand sustinerea financiara si logistica a unui mare grup de presa, Universitatea Media va functiona dupa principii moderne de management academic, avand o organizare bazata strict pe regulamente, care sa defineasca obligatiile si drepturile partenerilor. La acestea se vor adauga nu numai dotarile ultramoderne, dar si un sistem flexibil de evaluare a performantei, atat a studentilor, cat si a profesorilor. Pe scurt, mandarinatul profesoral, din nefericire atat de raspandit la stat, va inceta.
- Ati decis sa incepeti primul an de functionare cu 30 de studenti. Cum ati ajuns la aceasta cifra?
- La aceasta cifra de scolarizare am ajuns in urma unui calcul de eficienta academica si nu financiara. Chiar daca taxa anuala este de 10 milioane, Fundatia Pro va cheltui initial 15.000 de dolari lunar. Vreau sa spun ca s-a eliminat din pornire tentatia unei afaceri profitabile financiar. Profitul sta in prestigiu, si ma bucura faptul ca dl Adrian Sarbu este decis sa sustina facultatea, din perspectiva investitiei pe termen lung. Aceasta inseamna ca selectia va continua si dupa admitere, evitandu-se situatia jenanta in care se afla facultati particulare care au cate 200 de studenti pe an, dar nu au profesori calificati, laboratoare si dotare pentru ei.
- In ciuda taxei piperate, la admitere au fost patru candidati pe loc. Ce anume ati urmarit la examen? Cum poate fi depistat talentul de ziarist?
- Nu e o misiune usoara pentru examinator. Spre deosebire de muzica, sport sau pictura, talentul jurnalistic nu poate fi localizat in trasaturi native. Poti, in schimb, sa constati anumite calitati necesare meseriei, cum ar fi puterea de a observa atent, curios si mobil realitatea, deopotriva cu puterea de a povesti clar, coerent si incisiv ceea ce observi. La examenul oral de creativitate, am constatat ca multi candidati se blocau in fata unor subiecte mai putin conventionale (de pilda: ce ai face daca ai fi o zi invizibil?). Abia la un asemenea examen se vad deficientele liceului, acolo unde profesorii ii obliga cumva pe elevi sa memoreze comentarii, oprindu-i sa reflecteze asupra situatiilor umane din textele studiate. In plus, se vede ca nu avem inca obisnuinta interviurilor de angajare. Copiii sunt familiarizati doar cu concursuri axate pe calitati innascute (gen "miss litoral") si asta reprezinta pentru ei un handicap serios. La intrebarea: "De ce vrei sa fii ziarist?", candidatii raspund adeseori onomatopeic sau in fraze naiv sentimentale... In ceea ce priveste taxa, trebuie sa recunosc ca am ezitat initial. Apoi, afland ca medicina de stat percepe tot 10 milioane taxa si ca facultatile particulare de jurnalism au crescut taxa la 6-7 milioane, mi-am recapatat brusc seninatatea.
- Sa inteleg ca nu sunteti de acord cu acest sistem propus de catre Minister. Dar sistemul prin care la admitere se ia in calcul nota de la bacalaureat cum vi se pare?
- Cu tot respectul, mi se pare o prostie. Cel putin la jurnalistica, nota de la Bac nu are nici o relevanta.
Modelul vechiului ziarist e pe cale de disparitie
- Ce schimbari au avut loc in media internationala? Cum vor face fata studentii de la Universitatea Media impactului cu noile tehnologii - cu Internetul, de pilda?
- Schimbarile in media internationala erau vizibile inca de la inceputul anilor "90. Internetul, satelitii, computerele portabile au descentralizat spectaculos informatia. Este limpede ca modelul vechiului ziarist e pe cale de disparitie. A crescut ritmul relatarii. Practic, consemnarea jurnalistica se produce in acelasi timp cu derularea evenimentului. Asta inseamna ca trebuie mereu sa iei decizii rapide. Ca reporter, trebuie sa iei decizii de editor atunci cand transmiti in direct. Prin urmare, ai nevoie de mobilitate si de o viziune larga, integratoare. Astazi, un ziarist adevarat nu mai poate fi robul deprinderilor, a experientei de rutina. Ramane de vazut in ce masura vom reusi sa pregatim studentii pentru acest viitor. Trebuie sa ne grabim incet, cu intelepciune, fara a dramatiza inutil. Chiar daca recentul scandal Bill Clinton - Monica Lewinsky a dovedit teribilul impact al Internetului, acest instrument de comunicare nu e chiar accesibil tuturor. In Europa, doar la 3-5% il folosesc, iar in Sua 12-15%. Cu sau fara Internet, trebuie sa ne pregatim studentii pentru impactul altor fenomene mult mai banale, mai autohtone. E limpede ca la noi se va dezvolta presa regionala si presa specializata si ca ziaristul va fi supus, nu peste mult timp, unui efort maxim de conceptualizare, fiindu-i necesare cunostinte de marketing, publicitate, sociologie, statistica etc. Mijloacele tehnice moderne obliga deja presa scrisa la o alta constructie a mesajului, impunand un nou stil: direct, nervos, plin de mobilitate.
- Prezenta dvs. in fruntea invatamantului jurnalistic din Romania v-a facut stimat si iubit de noile generatii de ziaristi. Ca decan al Facultatii de jurnalism si stiintele comunicarii de la Universitatea din Bucuresti ati pastorit cinci promotii de tineri ziaristi. Cati dintre ei lucreaza actualmente in presa? Au reusit sa se adapteze statutului de jurnalisti activi?
- Cifrele sunt si nu sunt edificatoare. Aproximativ 60% din absolventi lucreaza efectiv in presa, dar din pacate ei trebuie sa suporte reticenta, daca nu chiar ostilitatea colegilor mai putin titrati. E greu de spus ce se intampla. Anul trecut, decanii celor 12 facultati jurnalistice au lansat, in cadrul intrunirii asociatiei "Mediaform" de la Arad, un comunicat prin care se exprima ingrijorarea lor privind tratamentul discriminatoriu al absolventilor nostri. Intamplator sau nu, nici un ziar nu a preluat acest comunicat. Asta spune multe despre mentalitatile existente in presa, despre lipsa de solidaritate a breslei.
Din acest punct de vedere stam foarte prost. Pare greu de crezut, dar nici pana astazi ziaristii nu au un contract colectiv de munca, in timp ce sindicatele de profil sunt conduse de patroni. Din acest punct de vedere, ne asemanam Italiei feudale, un spatiu al dezbinarii si al orgoliului, cu mici sefi insotiti de supusi, cu condotieri care pleaca de la un duce la altul, senini si fara mari probleme de constiinta.