Ganditi-va bine pe cine alegeti!Bucurestiul ucis de propriii sai primari
Cine-L Opreste Pe Tapinarul Padure?
Taierea arborilor inseamna declinul vietii
De vorba cu dr. ing. Cristian D. Stoiculescu, cercetator stiintific la "Institutul de cercetari si amenajari silvice"
"Si sub aspect ecologic, Romania traieste momente apocaliptice"
- Domnule ing. Cristian Stoiculescu, reamintiti-ne, va rog, tuturor ce importanta au arborii in viata de toate zilele a bietului pamantean? - Arborii apara si alimenteaza viata. De la inceputul existentei sale, omul si-a gasit in padure hrana si adapost, de aici si-a luat material de constructie, intr-un cuvant, padurea l-a insotit mereu, din leagan pana in mormant. Lemnul, pentru care in lacomia lui, omul a distrus padurea, este materia prima din care se confectioneaza peste 5000 de articole. Si totusi, astazi, importanta economica a padurilor a devenit nesemnificativa in raport cu celelalte functii ale ei, legate de mediu. Padurea este purtatoare de viata. Ea atenueaza excesele termice, hidrice si eoliene din natura, impiedica erodarea terenurilor, produce oxigenul (in procesul de formare a unei tone de masa lemnoasa, padurea elibereaza 1,3 tone de oxigen si consuma 1,8 tone dioxid de carbon), este antipoluanta, estetica, sanitar-igienica, antifonica (de atenuare a zgomotelor), recreativa, educativ-stiintifica, economica si, nu in ultimul rand, militar-strategica. Iata de ce astazi, in Germania de exemplu, lemnul este considerat un "deseu" al padurii, importanta celorlalte functii fiind prioritara, pentru ca asigura viata planetei si, implicit pe cea a omului. Din pacate, si sub aspect ecologic, Romania traieste astazi momente apocaliptice. Spatiul carpato-ponto-danubian se situeaza in clestele de foc al stepei eur-asiatice aflata in expansiune la sud si la est - si al celei panonice, la vest. Un destin tragic asaza Romania si sub aspect ecologic, la Portile Europei, in calea climatului excesiv euro-asiatic. Declinul ecologic al arborilor, al padurii romanesti, sporit mult dupa 1989, faciliteaza inaintarea si accentuarea penei stepice in inima continentului. Este suficient doar sa amintim ca suprafata impadurita a spatiului ancestral romanesc era de 75-80% la inceputul erei crestine, pentru a o compara cu cea actuala, de 25%, care scade mereu. In fata unei politici economice iresponsabile, si in ceea ce priveste politica forestiera, suprafata padurii se reduce inca, Romania fiind singurul exemplu negativ european. De pilda, Franta postnapoleoneana si-a extins padurea cu circa 10 milioane de hectare - cam de doua ori domeniul forestier actual al Romaniei, Germania si-a majorat suprafata paduroasa, dupa 1960, cu 500.000 hectare, iar mica Ungarie, dupa ultimul razboi, si-a sporit suprafata impadurita cu circa 800.000 de hectare!
Exemplul Saharei sa ne fie un avertisment!
- Si daca se va continua aceasta politica forestiera, as indrazni sa afirm, criminala, ce ne asteapta in viitor? - Exemplul Saharei este clasic. In mijlocul ei, acolo unde astazi un biet fir de iarba nu se poate dezvolta, ochii unei numeroase populatii erau, cu numai un mileniu in urma, rapiti de frumusetea campurilor, gradinilor si padurilor intinse. Vestigiile acestora, descoperite in mijlocul pustiului, suscita si astazi admiratia calatorului. Distrugerea padurii, pentru pasuni si terenuri agricole (cum se intampla si la noi), a determinat schimbarea radicala a climei. Lipsite de scutul protector al padurii, solurile au fost erodate, izvoarele au disparut, raurile au secat, arsita si vanturile permanente au desavarsit formarea desertului. De la Atlantic la Marea Rosie, acolo unde odinioara vietuiau numeroase turme de elefanti, boi, girafe si hipopotami, struti si crocodili, azi isi serbeaza intrarea triumfala in desert doar camila. Iar pustiul se largeste necontenit, in medie cu 10 km/an, iar in unele zone chiar cu 50 km/an. As vrea sa cred, totusi, ca Romania, romanii se vor trezi, iar zonele in care au fost macelariti fara scrupule copacii, vor fi reimpadurite, ca se vor adopta legi silvo-ameliorative, ca, in sfarsit, in Constitutie chiar, vor fi incluse niste prevederi minimale privind conservarea, protejarea si dezvoltarea durabila a padurii.
- In ultima vreme, asistam disperati si neputinciosi la modul bezmetic si criminal in care sunt maltratati si ucisi copacii din Bucuresti. Niciodata, nici pe vremea lui Ceausescu, nu si-a permis nimeni sa-si infiga toporul cu atata sete in arborii seculari ai orasului, cum face Padure, inversunatul primar tapinar al sectorului 1. Nu poate sa fie oprit? - In ce ma priveste, am trimis demult d-lui ing. Petre Constantinescu, directorul departamentului de inspectie al Primariei Capitalei, o interventie urgenta pentru prevenirea mutilarii zonei verzi, cu exemple concrete. Am trimis "intampinarea" in ziua de 13 august 1998, adica acum mai bine de o luna. Tacerea a fost totala. Aminteam ca, in urma cu peste o suta de ani, primarul de-atunci al Bucurestiului, ing. silvic C.F. Robescu a plantat 15.000 de arbori intr-un oras de vreo douazeci de ori mai mic decat cel actual. Pe-atunci, afundat intr-o oaza verde, autentic paradis vegetal, Bucurestiul era considerat Micul Paris sau Gradina Europei. Ii intrebam: "Cati arbori s-au plantat in acest an in Bucuresti?" si le semnalam inmultirea apocaliptica a cioatelor arborilor macelariti. In Bucuresti, arborii sunt raniti, loviti, radacinile sunt strivite, li se reduce suprafata de aerisire. In pragul alegerii noului primar general al Bucurestiului, intrebam cine anume dispune de cheltuirea fondurilor care, in loc sa asigure asanarea, igienizarea sau reinverzirea capitalei, sunt investite in lucrari de utilitate indoielnica, cu sacrificarea aberanta a arborilor (donatori de oxigen, umbra, umezeala si absorbanti de praf si zgomot) si, implicit, sacrificarea populatiei. Din pacate, scrisoarea mea, pe care m-as bucura sa o publicati, a fost un strigat in pustiu.
Scrisoare fara raspuns pe adresa primariei din BucurestiDomnului ing. Petre ConstantinescuDirectorul Departamentului de Inspectie al Primariei CapitaleiObiect: Interventie urgenta pentru prevenirea mutilarii zonei verziStimate domnule director,Capatul Soselei Iancului dinspre Soseaua Mihai Bravu este supus unei lucrari de modernizare. Aceasta consta in schimbarea bordurii. Piatra naturala a fost schimbata cu piatra artificiala. Am sperat ca ratiunea acestei investitii este largirea fireasca a casetei stradale - portiunea de sol nealterat de langa bordura - de la 1 m, cat era, la macar 1,5 m. In acest fel, teii plantati de primarie in anul 1976, astazi in varsta de 25 de ani, sa se poata dezvolta mai bine in vederea exercitarii numeroaselor lor functii mediogene pentru care au fost introdusi. Din pacate, se intampla exact invers: 1. Caseta stradala a fost fragmentata si redusa. Portiuni intregi au fost acoperite cu nisip sau beton in vederea asfaltarii; 2. Peronul statiei Ratb "Piata Iancului" din fata firmei "Mobexpert" a fost extins. In acest scop, caseta stradala a unui tronson dintre 2 stalpi de beton a fost inecata cu beton. Astfel s-au periclitat 3 arbori. Fiecaruia din acestia, a caror coroana acopera in medie 19 mp, le-a fost lasata o "gura" de sol neacoperita - pentru supravietuire- de 0,25 mp. Adica de 80 de ori mai mica decat cea necesara. In conditiile de seceta si poluare, ambele considerabile pe Soseaua Iancului, si in lipsa instalarii unui sistem de irigare subterana, aceasta jugulare a spatiului vital elementar al arborilor inseamna condamnarea lor absurda la moarte, prin insetare si asfixiere. In aceasta situatie paradoxala, va sunt recunoscator daca ati binevoi sa-mi comunicati urmatoarele: 1. Exista vreo aprobare prin care s-a dispus favorizarea fatisa a unei firme pe banii contribuabililor, dar in detrimentul acestora? 2. Cine dispune de modul de cheltuire a fondurilor? Iata, acestea, in loc sa asigure sanatatea, igienizarea sau reinverzirea capitalei si salubrizarea atmosferei acesteia, sunt ingropate in lucrari de utilitate indoielnica, cu sacrificarea arborilor - donatori de oxigen, umbra, umezeala, si efecte estetice si absorbanti de praf si zgomot, toate in conditii de gratuitate - si implicit a populatiei. Refuz sa cred ca ar exista o relatie de favorizare a unei firme in interes mafiot minoritar! 3. Daca ati locui intr-unul din blocurile frontului stradal cu 10-14 nivele din Soseaua Iancului, in dreptul statiei Ratb amintite, v-ati considera favorizat de rezultatul unei asemenea actiuni? 4. In directia dvs. se cunoaste faptul ca acum peste 100 ani, primarul ing. silvic C.F. Robescu a plantat 15.000 arbori intr-un Bucuresti ce era de vreo 20 ori mai mic? 5. Cati arbori s-au plantat in acest an in Bucuresti? Personal, in ultimii ani, nu pot da nici un exemplu in zona de Est a capitalei. In schimb, cioatele si extragerile sunt omniprezente! Fata de cele expuse este necesara o interventie responsabila urgenta, pentru repunerea in drepturi a unui esantion marcant al capitalei si a zonei verzi aferente, tot mai asaltata, redusa si prejudiciata. In imposibilitatea replantarii Bucurestilor, ratiunea cea mai elementara dicteaza conservarea zestrei verzi mostenite. Sper, Domnule director, intr-o rapida si eficienta interventie a Dvs. in favoarea citadinilor prejudiciati de actiunea de fata si repunerea in drepturile firesti ale unui infim fragment mediogen la nivelul capitalei, dar major la nivelul uneia dintre cele mai multiplu poluate artere ale Bucurestiului.Cu aleasa consideratie, Dr. ing. Cristian D. Stoiculescucercetator stiintific"Institutul de cercetari si amenajari silvice"Sos. Stefanesti 128, BucurestiDr. ing. Romica Tomescu, Ministrul Mediului
"Cei ce taie copacii, ar trebui sa suporte consecintele legii"
- Ministerul Mediului este o responsabilitate guvernamentala noua, aparuta in Romania abia dupa 1989. Exact, de ce domenii raspundeti?
- Ministerul Mediului raspunde de trei domenii: ape, paduri si protectia mediului, Ministrul avand si rolul de coordonator al celor trei domenii.
- Sa vorbim, deocamdata, despre protectia mediului, despre copaci. Sub ochii dv., in Bucuresti, "tapinarul Padure", primarul sectorului 1, decimeaza zona de vegetatie arboricola a Capitalei, seculara sa zona verde, care se transforma pe zi ce trece intr-o chelie de asfalt. Nu ajunge ca suntem saraci? Ne omoram si orasul, sanatatea lui, fala lui vegetala, care i-a adus in trecut faima europeana. - Nu stiu daca exista vreo legatura intre numele acestui personaj si actiunea lui. Eu acuma iau act de acest fapt. Oricum, si vegetatia dinafara fondului forestier, adica cea din zonele verzi, se supune unui regim anume. Iar cei care comit asemenea acte ar trebui sa suporte consecintele legii.
- Exista mijloace coercitive? - Exista, dar pentru a recurge la ele, ar trebui mai intai sa stim exact ce si unde se intampla. Prin Agentia de Protectia Mediului vom verifica aspectele semnalate de dv. si vom lua masurile ce se impun. Daca este vorba de vegetatia imediat limitrofa cailor de comunicatie, atunci trebuie vazut care este motivul defrisarii. Fie ca arborii au ajuns la limita longevitatii fiziologice si pun in pericol, prin cadere, siguranta circulatiei - si nu numai - fie ca este vorba de o extensie: amenajarea unor trotuare laterale etc. Alte motive pentru taierea arborilor Capitalei nu vad. Pe de alta parte, primim si noi multe sesizari legate de faptul ca in spatiile verzi se amplaseaza tot felul de "tonete", mai exact baraci jalnice care, prin activitatea lor, deterioreaza o mare suprafata din imediata lor vecinatate. Intervenim prin Agentiile de protectia mediului, astfel incat sa se intre in legalitate. Pentru ca, exista un plan de urbanism general, unul de urbanism zonal, unul de urbanism de detaliu; fiecare zona are destinatia ei si totul este bine reprezentat in aceste planuri. Potrivit legii, destinatia terenurilor nu poate fi schimbata decat numai daca se parcurg anumite etape. Planurile de urbanism nu pot fi incalcate. Parerea mea este ca eforturile trebuiesc concertate. Nu numai Agentiile de protectia mediului, si ci Primaria - organele puterii locale - ar trebui sa se implice.Ancheta realizata de
Sanda AnghelescuCine se indoieste de obiectul acestei anchete sa verifice adevarul "la fata locului". Va poftim pe Aleea Constantinescu (strada care taie in doua Domeniile) numerele 47-49-51, pe strada Aviator Stefan Sanatescu (strada pe care se afla spitalul Elias) numerele 28-30, ambele aflate in inima sectorului 1. In primavara si vara acestui an, sub diferite pretexte au fost doborati tei si castani sanatosi (se vede la cercul taierii), in varsta de 40-50 de ani. (Bineinteles, in locul lor nu s-a plantat nimic). In numarul viitor al revistei, vom publica doua liste amanuntite, primite de la cititorii nostri, cu o "parte" din taierile de copaci ordonate de casapul Padure, in inima vechiului Bucuresti.