Florin Iaru
Vacanta e data bietului muritor sa se ascunda de lume
...Asa ca si eu, dupa un an de munca neintrerupta, am avut dreptul sa dispar din lume. Unde am fost - a fost bine. Sau - ma rog - a fost rau. Asta nu mai e de povestit. Bine ca mi-am putut permite. M-am saturat de tranzitie ca de mere padurete. Rod si molfai la "tranzitie" de mi s-au lungit urechile. Dar, daca stau sa ma gandesc mai bine, ea ma rontaie pe mine. Noianul de politicieni de stransura, prosti, lacomi si aroganti care se perinda, tranzitandu-mi viata, mi-au consumat tineretea. Au pus-o pe painica lor cea alba si - hap - au bagat-o la ghiozdanel. Am albit asteptand ceva de la tranzitie si mi-a dat, s-o tin minte. Cand aud de tranzitie, imi vine sa pun mana pe pistol. Pe agheu. Pe torpile. Sau pe matura.Fara sa ma laud - e un amanunt pe care nu-l stiati, am si eu o revista. A mea. Care merge prost. Ca "Catavencu" merge bine. O afacere in care pleci numai cu sufletul isi da duhul. Daca nu ma insel, si "Formula As" a suferit. Numele bolii, difuzarea, nu mai trebuie pomenit. Dar lasa, o sa vina alti fraieri dupa mine care sa-si lase pielea, oasele si banii in buzunarele difuzarii.Poezie e. Daca poezie nu e - nimic nu e. Desi totul e o poezie. Se scrie. Se citeste. Are succesul pe care il merita. Adica mic si de stima.Si cenacluri sunt. Ca nu stiu bietii copii cu capu-n nori ce foame e la noi, poetii. De exemplu, la Filologie sunt vreo trei cenacluri. Mircea Cartarescu are unul. I.B. Lefter are (?) altul. Daca vrei sa te auzi citind si s-o iei pe coaja - n-ai decat sa le cauti. Nu-i purtati de grija poeziei, ca ea vine singura la mine.Ca orice autor care se respecta, visez sa-mi pot plati datoriile. Si, desi le platesc neincetat, ele cresc. Viitorul meu se va lumina cand voi inapoia ultimul dolar si ultimul leut. Pana atunci, s-auzim numai de bine.
Passionaria Stoicescu
Remuneratie mica, dupa buget
Cum bugetul e de o austeritate crunta, portofoliul editurilor il urmeaza. Nu se mai poarta, bunaoara, cartile pentru copii care, zice-se, costa cat nu fac, ci o poveste intr-o carte bogat ilustrata. Dupa "Povestea Sfantului Valentin", aparuta anul trecut, si "Poveste de Pasti", aparuta anul acesta, am oferit editurii "Art Design" o alta poveste. Evident, fiind in consens cu proverbul care spune sa-ti faci vara sanie si iarna caruta. Adica, am predat "Povestea lui Mos Craciun", asa cum apare ea in mitologia romaneasca. Si apropos de mos, ca o bunica ce sunt (nepotica mea a implinit pe 22 septembrie un an!), cartea bogat ilustrata se dedica Mirunei, ca de altfel tot ce voi scrie pentru copii.Am reinnoit tratativele cu editura "Albatros", pentru un volum de versuri intitulat "Autoportret cu capul infrunzit", si am predat, nu de mult, revistei "Romania Literara" un fragment din volumul de proza "Circul".In afara de literatura pentru copii, care se scrie cel mai greu si unde nu-mi pot permite sa fiu altfel decat grava si impecabil copilaroasa, celelalte doua titluri evocate aici, de poezie si proza, sper sa fie in consens deplin cu vremea pe care o traim.