Icoane care plang
Multe sunt semnele lui Dumnezeu date credinciosilor spre indreptare si adanca luare aminte, dar cele mai tulburatoare din ele par a fi icoanele Maicii Domnului care plang. Preocupata de alte evenimente, istoria le-a consemnat sporadic si mai mult intamplator. In 1869, Episcopul Romanului, Melchisedec, inventaria pe teritoriul vechii Romanii un numar de 18 "lacramari de icoane" - de la icoana din biserica domneasca a Hotinului (unde zilnic se aduna o tipsie de lacrimi) pana la cele din bisericile satesti din Mascatesti sau Cristesti - Suceava.
Cazul cel mai cunoscut in epoca l-a reprezentat icoana Maicii Domnului facatoare de minuni de la Socola - Iasi, care a lacrimat timp de trei luni, cu scurte intermitente. Crezandu-se, initial, ca ar fi vorba de o farsa a seminaristilor de la Socola, icoana a fost atent studiata de catre episcopi si inalti ierarhi bisericesti. Mai mult chiar, asa cum scria un ziar iesean al timpului, "spre a inlatura orice presupunere, s-a oranduit o de aproape priveghere si intrarea in biserica s-a ingaduit numai pentru o persoana de incredere". Fenomenul, insa, iarasi s-a ivit, impresionand puternic multa lume, inclusiv pe un anume boier Niculai Roznoveanu, care va imbraca sfanta icoana cu argint si o va polei cu aur, spre dreapta cinstire.
Dincolo de emotia puternica starnita in randul credinciosilor, semnificatia acestui fenomen avea sa se releve mult mai tarziu, indemnandu-l pe Episcopul Melchisedec sa constate cu amaraciune: "Lacrimarea icoanelor este semn prevestitoriu de mari calamitati si nenorociri. Si in adevar, am urmarit cu atentie soarta Manastirii si Seminarului de la Socola, care au mers treptat spre decadere, pana ce Monastirea a ramas ca si pustie, iar Seminarul se sbuciuma prin Iasi, mutandu-se din casa in casa, ca un copil orfan... Dupa lacrimarea Maicii Domnului, in fruntea Monastirii s-au randuit, unul dupa altul, oameni nedemni, unii mai de tot smintiti, unul betiv, incat a tras cu pistolul in Mitropolit, protectorul sau... E lesne de inteles ca astfel, disciplina si randuiala educatiei bisericesti au disparut cu totul: moralitatea a decazut si elevii se duceau noptile in oras la nebunii tineresti si la ascultarea conferintelor nocturne, ce tinea in ascuns nihilistul Russel si altele. (...) Un lucru pentru mine este fara indoiala - ca biserica si ca popor suntem vrednici de plans nu numai de una sau doua icoane, ci de toate icoanele din tara".
Toate incercarile de refacere a sfintei Manastiri (de la Mitropolitul Veniamin pana la majestatea Sa Regele) s-au izbit de zidul neputintei omenesti, prin aceasta confirmand durerea din lacrimile icoanei, ea insasi mutata la biserica Domneasca "Sfantul Nicolae" din Iasi, pe un loc "inadins pregatit".
O alta explicatie a "lacramarii icoanei" ar putea fi si epidemia de holera, care a inceput la Galati si a bantuit tara, repetandu-se cu mai mica intensitate in anii urmatori, sau epidemia de "angina difterica", ce aproape a pustiit de copii orasele si satele Romaniei. Nu intamplator, in aceeasi perioada cand s-a produs miracolul de la Socola, mai multe icoane ale Maicii Domnului au plans spre mirarea si spaima credinciosilor: la Trifesti - Roman sau la Vladesti - Pascani, unde "preotul paroh a gasit icoana Maicii Domnului desprinsa de la locul ei, rezemata cu fata spre Biserica si lacramand asa de tare, incat udase scandurile de jos".
Pe langa avertisment si indemn la pocainta, lacrimarea este si semn de lucrare miraculoasa, incat, in fata acestor icoane, s-au savarsit nenumarate vindecari de boli grele si fara de leac. In marea Sa milostenie, Dumnezeu lucreaza nevazut, insotind avertismentul si pedeapsa hotarata, cu inta-rire pentru cei credinciosi, ravnitori si neatinsi de marele pacat al desnadejdii. Semnele iubirii divine sunt negraite si fara numar. Important e sa avem ochi pentru ele si sa le pretuim cum se cuvine - in lauda si adanca smerenie. Chiar daca suntem inconjurati de comori, adeseori ramanem saraci, nestiind de ele. Un exemplu ar fi Icoana de la Socola, care, nestiuta aproape de nimeni, e actualmente adapostita de biserica din incinta Spitalului de boli nervoase. Dumnezeu a randuit ca Sfanta Icoana sa ramana acolo unde este cea mai mare, mai atroce suferinta.
Cele mai renumite icoane facatoare de minuni din Romania, asa cum le-a inventariat in 1900 Episcopul Melchisedec:
1. Icoana Maicii Domnului din Manastirea Neamt, numita si "Inchinatoarea".
2. Icoana Sfintei Ana din Manastirea Bistrita.
3. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Golia, Iasi, facatoare de minuni inca de pe vremea domnitorului Vasile Voievod.
4. Icoana Maicii Domnului din Mitropolia Iasilor, adusa acolo de la Manastirea Floresti.
5. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Agapia.
6. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Adam - Tutova.
7. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Floresti, Vaslui.
8. Icoana Maicii Domnului din com. Trifesti, Roman.
9. Icoana Maicii Domnului din Manastirea Mavromolul, Galati.
10. Icoana Maicii Domnului de la Schitul Dalhauti, Focsani.
11. Icoana Maicii Domnului din Vladesti, Pascani.
12. Icoana Maicii Domnului din Manastirea Banului, Buzau.
13. Icoanele Maicii Domnului din bisericile "Olari", "Icoanei" si "Sarindari" - Bucuresti.
14. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea "Dintr-un lemn", Valcea.
15. Icoana Maicii Domnului de la schitul Namaiesti - Campulung, intr-o biserica scobita direct in stanca.