Prin cultura si arta ei, Romania a fost si ramane o mare valoare europeana
Festivalul International George Enescu la final
Duminica s-a incheiat, la Bucuresti, unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale ultimilor ani - Festivalul International "George Enescu". Pentru toti cetatenii romani, melomani sau nemelomani, ascultatori sau nu ai muzicii lui Enescu, marea intamplare de arta a insemnat si un mare reviriment moral: in sfarsit, Romania izbuteste sa scoata in lume o alta imagine decat caricatura pocita care ii este impusa de zece ani. Amploarea si calitatea exceptionala a festivalului au dovedit, fara nici un fel de tagada, ca arta noastra nationala reprezinta in lume o alta imagine a Romaniei decat aceea cu care ne confruntam zi de zi. O imagine aleasa, de inalta spiritualitate si de profunda civilitate, menita sa reaseze mai drept criteriile valorice pe care Occidentul ni le aplica in ultimul timp. Slava Domnului, grohotisul tranzitiei n-a ingropat in el si cultura. Efigia ei a ramas la fel de frumoasa si de curata, in ciuda privatiunilor si potrivniciei timpului. "Festivalul Enescu este noul pod al Romaniei catre lume", afirma dirijorul Lawrence Foster, directorul artistic al manifestarii. "Un adevar construit prin limbajul universal al muzicii, inspirat de geniul si umanismul lui George Enescu".
O participare internationala de prim rang
Festivalul "George Enescu" a fost onorat de prezenta unor mari personalitati ale muzicii contemporane. Atunci cand poti asculta pe viu, "in direct" orchestre ca: Nationale de France, Chicago Symphony, Barcelona I National de Catalunya, Gurzenich - Koln, Ierusalim Symphony, Virtuozii Moscovei, Tonhalle - Zurich, Bbc ori Radio Frankfurt, poti afirma ca festivalul a fost un eveniment international, cum tot evenimente au fost si unele recitaluri ori concerte camerale - sustinute de Radu Lupu, Salvatore Accardo - Bruno Canino, cvartetele Alban Berg si Voces.
Dupa cum stiti, presedinte de onoare a fost Lord Yehudi Menuhin, iar Lawrence Foster a fost director artistic. Ambii muzicieni sunt legati de Enescu. Menuhin i-a fost elev, iar Foster a inregistrat pe Cd-uri integrala lucrarilor concertante enesciene si opera "Oedip".
In exclusivitate pentru revista "Formula As", cei doi magicieni ai muzicii enesciene au declarat:
Sir Yehudi Menuhin: "Enescu a fost mentorul meu. Am studiat si cu alti mari muzicieni, dar nici unul nu a avut asupra mea impactul pe care l-a avut Enescu. Ma bucur ca sunt la Bucuresti si consider un privilegiu sa dirijez - aici - o lucrare a lui."
Lawrence Foster: "Constient ca originea mea este romaneasca (parintii meu sunt nascuti in Romania), am inceput sa ma interesez, din tinerete, de Enescu. Nu stiam alte lucrari, cu exceptia . Cu timpul, am studiat in profunzime si mi-am dat seama de bogatia muzicii lui. Pe masura ce dirijam Enescu, imi placea din ce in ce mai mult. Am inceput sa-mi dedic energia pentru a face cunoscuta superba lui muzica. Asta a inceput in anii "80, cand am devenit director al Filarmonicii din Monte Carlo. Am inregistrat aproape toate lucrarile lui, culminand cu , in 1989. Muzica lui Enescu este foarte sofisticata si imi ofera mari satisfactii, de cate ori o studiez ori o ascult. Am dirijat la Champs Elyses, am facut Simfoniile 1 si 2 cu Orchestre Nationale de France, Simfonia 1 la Montreux, Simfonia a 2-a la Chicago si Birmingham si pot spune ca publicul, chiar daca nu intelege neaparat aspectele tehnice ale muzicii, este foarte coplesit de intensitatea, frumusetea si demnitatea muzicii enesciene. Muzica lui Enescu poate fi foarte zgomotoasa, dar nu este deloc brutala, este foarte umana si delicata. Acest festival trebuie sa aduca publicului roman marea muzica, in interpretarea celor mai valorosi artisti. Repertoriul trebuie sa se bazeze pe muzica lui Enescu si sa fie in spiritul lui Enescu. Este foarte important ca artistii straini sa cante muzica lui. Daca strainii vor canta aici Enescu, cu siguranta vor lua din locului si asta ii va influenta mai tarziu in interpretarile lor."
Contratimpi
La concertul de deschidere, pe 6 septembrie, au fost peste 3000 de persoane in Sala Mare a Palatului. S-a cantat, in concert, opera "Oedip" de Enescu, in interpretarea Orchestre Nationale de France, sub bagheta lui Lawrence Foster. A fost un succes deplin.
Primul concert care s-a auzit ceva mai bine in sala a fost cel dirijat de Lord Yehudi Menuhin (in a Vi-a zi a festivalului), concert la care a participat si Regele. Tot de atunci a inceput sa functioneze - mai bine - si instalatia de aer conditionat.
Din pacate, oficialii nu s-au dezvatat de apucaturile nepotrivite: la concertul lui Menuhin, ei si-au facut aparitia in loja dupa ce marele muzician s-a suit pe podium. Asa ceva nu se intampla nicaieri in lume - dirijorul sa astepte cateva minute aparitia alaiului! Regizat sau nu, a fost de prost gust!
Tot la concert, au fost blocate iesirile de langa loja oficiala. 4000 de oameni au iesit in pauza doar prin cele doua usi de langa scena. Reprezentantii diverselor ambasade, prezenti in sala, comentau fara nici o "perdea" diplomatica.
O situatie de-a dreptul penibila: doua simfonii de Enescu, orchestrate de Pascal Bentoiu, au fost programate sambata, la pranz (!), iar Sala Radio a fost aproape goala. Enescu a fost in clandestinitate in festivalul inchinat lui! Greseala este a organizatorilor.
Despre recitalul lui Radu Lupu, de la Ateneu, toti cei din sala spuneau acelasi lucru: a fost genial!
O lectie despre cum se canta Wagner (in Romania nu se canta, pentru ca nu avem voci de asemenea factura) ne-a dat Orchestra Simfonica din Koln, care a interpretat - magistral - "Parsifal". Solistii (printre cei mai mari wagnerieni ai lumii) au fost la inaltime.
Unul dintre cele mai aplaudate concerte ale festivalului a fost al orchestrei "Virtuozii Moscovei", sub bagheta lui Vladimir Spivakov.
Pianistul Valentin Gheorghiu a interpretat magistral Concertul de Grieg, in compania Orchestrei Simfonice Bbc, dirijata de Yan Pascal Tortelier.
Una dintre cele mai importante orchestre americane, cea din Chicago, dirijata de Daniel Barenboim, a oferit melomanilor doua seri fantastice - Mahler, Ceaikovski si Schumann.
Festivalul s-a incheiat cu concertul Orchestrei Nationale a Academiei Santa Cecilia din Roma, avand ca solist pe Dan Grigore. Triumf.
Pe durata festivalului a fost organizat un seminar al Iama (International Artists Management Association), la care s-a discutat despre necesitatea schimburilor culturale.
A mai fost organizat un simpozion de muzicologie cu tema "George Enescu si muzica secolului al Xx-lea". La aceasta ora, insa, se stie ca nu sunt bani pentru tiparirea respectivelor comunicari.
Bugetul total al festivalului a fost de aproximativ 4 milioane de dolari. Agentia de impresariat Artexim a fost organizatorul manifestarii.
Scurt istoric al Festivalului Enescu
Prima editie a Festivalului International "George Enescu" a avut loc in 1958, ca urmare a unei hotarari emise, pe 4 mai 1955, imediat dupa moartea lui Enescu, de Marea Adunare Nationala a Romaniei si de Consiliul de Ministri. Totodata, a fost instituit si un concurs international care poarta numele lui Enescu. Festivalul este trienal. In decursul timpului, la festival au participat cele mai valoroase orchestre si cei mai mari dirijori ai lumii: Filarmonica din Berlin - cu Herbert von Karajan la pupitru, Filarmonica din Sankt Petersburg, condusa de Iuri Temirkanov, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze - cu Lorin Maazel, Orchestra Radio Stuttgart cu Georges Pretre, Royal Philarmonic Orchestra, Filarmonica din Israel, Rtve Madrid - cu Sergiu Comissiona etc. Dintre solistii care au evoluat in festival, amintesc doar cateva nume: violonistii David Oistrach, Eugen Sarbu si Silvia Marcovici, pianistul Radu Lupu si flautistul Jean Pierre Rampal.
Printre artistii care s-au lansat in cadrul Concursului Enescu, se numara: mezzosopranele Agnes Baltsa si Viorica Cortez, sopranele Maria Slatinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu si Marina Krilovici, tenorul Ion Buzea, basul Ionel Pantea, violonistii Eugen Sarbu si Silvia Marcovici, pianistii Radu Lupu, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore si Pascal Roge.