Triumf venetian pentru Lucian Pintilie
...Intr-adevar, premiul primit de Pintilie la abia incheiata Mostra de la Venetia nu poate fi etichetat altfel, de vreme ce "Marele premiu special al juriului" este ceva echivalent intre "Leul de aur" si "Leul de argint" - (cel putin asa sustin unii temuti critici, specializati in Festivaluri). In plus, sa nu uitam ca Festivalul de la Venetia-Serenissima, inseamna - din punctul de vedere al artei filmului - o intrecere la cel mai inalt nivel! Asadar, marele artist roman care este Pintilie s-a impus, in sfarsit, si la Mostra venetiana, starnind - banuiesc - si acolo unele controverse, dupa cum ii este obiceiul. Pentru mai tinerii nostri cititori, poate ca este bine sa amintim ca Lucian Pintilie s-a remarcat de la inceputul carierei sale cu un film rasplatit cu importante premii nationale si internationale. Este vorba despre "Duminica, la ora sase", realizat in 1965. In 1969, Pintilie semneaza "Reconstituirea", un film ce va starni unanima apreciere a publicului larg, dar si furia cenzurii comuniste care-i va opri, curand, cariera pe ecranele nationale si internationale. In paralel, Pintilie isi demonstreaza marele talent si in domeniul teatrului, semnand spectacole de referinta precum "D"ale Carnavalului" sau legendarul "Revizorul" (spectacol care a starnit pana si furia "prietenilor" si vecinilor... sovietici). Si care, la randul sau, a fost la iuteala interzis de comunistii romani. In 1985, Pintilie se incapataneaza in demersul sau satiric-vitriolant, producand o alta "bomba": filmul "Pentru cine trag clopotele, Mitica?". Desi precedata de o faima internationala bine stabilita, adaptarea - foarte actuala - a satirei lui Caragiale la tiparele societatii moderne n-a putut fi vazuta pe ecranele romanesti decat dupa Revolutie. In anii "90, Pintilie realizeaza (oarecum unul dupa altul) filmele "Balanta" - foarte bine primit si de publicul romanesc si peste tot in lumea larga pe unde a rulat; "O vara de neuitat" (dupa un scenariu inspirat dintr-o nuvela de Petru Dumitriu). Urmeaza apoi "Prea tarziu" (scenariul Rasvan Popescu), o pelicula in care sarcasmul - adesea gratuit - al regizorului atinge cote de-a dreptul nelinistitoare, daunand, dupa parerea specialistilor, calitatii demersului artistic. Si iata ca acum, cu acest "Terminus Paradis" , Pintilie obtine o binemeritata si prestigioasa recunoastere internationala. Dupa spusele lui Pintilie, in film este vorba despre "amorul dintre un soldat si o servitoare". Exterioarele s-au filmat in doua randuri in Romania. O data pe la margine de Bucuresti, o margine dezolanta, fireste, ca toate "marginile". A doua oara la o... crescatorie de porci. De ce "Terminus Paradis"? Pentru ca "Paradisul nu dureaza", zice, zambind malitios, Pintilie, contrazicand astfel vorbele Sfintei Scripturi.
Venetia-Serenissima le poarta noroc cineastilor romani. Sa nu uitam ca in 1993, Dan Pita lua tot la Mostra pretiosul "Leu de Argint", pentru "Hotel de lux". Iar acum, cu acest foarte proaspat "Mare premiu", Pintilie ne demonstreaza la randul lui ca oricat de pricajita ar fi din punct de vedere financiar, cinematografia noastra are si ea Asii ei!