Selectia Formula AS

Adriana Bittel
Carte. Selectia Formula As. Stefan Zeletin, "Din tara magarilor. Insemnari", editie ingrijita de Cristian Preda, cuvant inainte de C.D. Zeletin, Editura Nemira, 160 pag. Filosoful si sociologul St. Zeletin (1882-1934) - una dintre cele mai pure figuri ale culturii romanesti - este cunoscut in special...

Carte
Selectia Formula As


Stefan Zeletin, "Din tara magarilor. Insemnari", editie ingrijita de Cristian Preda, cuvant inainte de C.D. Zeletin, Editura Nemira, 160 pag. Filosoful si sociologul St. Zeletin (1882-1934) - una dintre cele mai pure figuri ale culturii romanesti - este cunoscut in special prin doua studii fundamentale asupra evolutiei Romaniei moderne, ce au putut fi reeditate abia dupa 1990: "Burghezia romana. Originea si rolul ei istoric" (1925) si "Neoliberalismul" (1927). Prima editie a pamfletului retiparit acum a aparut in 1916 si socul produs de judecata aspra la adresa compatriotilor si a realitatilor romanesti s-a transformat intr-un veritabil proces de presa. Izvorata din spirit justitiar si iubire ultragiata, alegoria stravezie a "magariilor" romanesti isi pastreaza din nefericire actualitatea si dupa 82 de ani. Reeditarea textului dur al lui St. Zeletin e insotita in volumul de fata de 73 de pagini de comentariu semnate de tinerii universitari si scriitorii Mihaela Czobor, Ioana Parvulescu, Cristian Preda si Ioan Stanomir.
Vasile Gh. Baghiu, "Prizonier in U.R.S.S.", memorialistica, Editura Axa, Botosani, 80 pag. Taran din satul Mastacan, judetul Neamt, Vasile Gh. Baghiu (1922-1974) a luptat pe front si, la 23 august 1944, a fost luat prizonier. A stat in lagarele sovietice din Siberia sapte ani. Intors in satul lui, si-a facut o familie pentru care a lucrat ca muncitor la exploatarile forestiere si pe santiere, pana cand un dubios accident de munca i-a pus capat vietii. In anii "50 (cand gasirea manuscrisului il putea costa chiar viata) s-a simtit dator sa depuna in scris marturie despre calvarul indurat in detentie la sovietici. Extraordinarul talent de povestitor al acestui om simplu, cu sapte clase, curajul, bunatatea, candoarea si umorul fac din paginile scrise de el mai mult decat un document despre Gulag. Vasile Gh. Baghiu reuseste sa pastreze vii intamplarile consemnate, suferinta anonimilor pe care paginile de istorie nu o inregistreaza decat in cifre seci. Si poate ca aceasta impresionanta marturie n-ar fi ajuns niciodata pana la noi, daca unul dintre cei patru copii ai lui Vasile Gh. Baghiu, pe nume Vasile Baghiu, n-ar fi unul dintre cei mai inzestrati poeti si eseisti de azi. El a pastrat si incredintat tiparului marturia chinuitului sau tata.
F.M. Dostoievski, "Jurnal de scriitor", volumul I, traducere de Adriana Nicoara, Marina Vraciu, Leonte Ivanov si Emil Iordache, studiu introductiv de Sorina Balanescu, Editura Polirom, Iasi, 400 pag. Cei care se asteapta sa gaseasca sub acest titlu consemnari din viata intima vor avea surpriza sa descopere mult mai mult decat atat, o opera dostoievskiana de o factura cu totul speciala, indispensabila pentru intelegerea genezei marilor lui romane. Tinand de gazetarie (sunt inregistrate evenimente si situatii reale exceptionale, posibile subiecte pentru literatura, pentru sondarea adancimilor psihice), de laborator de creatie (sunt incluse povestiri, portrete literare, comentarii de lectura, consideratii teoretice), de meditatie morala, de analiza si previziune politica, in polemica, pana la pamflet, cu mentalitatile timpului, "Jurnal de scriitor" contine, in acest prim volum, anii 1873-1876. Editia de la Polirom va mai avea inca doua volume, cuprinzand perioada 1876-1877 si 1877-1881, plus un indice de nume si publicatii.
Andrea Riccardi, "SantEgidio, Roma si lumea". Convorbiri cu Jean-Dominique Durand si Rgis Ladous, prefata de Teodor Baconsky, traducere de Mihai Banciu si Mircea Vasilescu, Editura Fundatiei Culturale Romane, 196 pag. Andrea Riccardi, cel care raspunde la intrebarile celor doi gazetari, este profesor de Istoria Bisericii la Universitatea din Roma si autor a numeroase carti in domeniul sau, dar nu doar in aceasta calitate e intervievat, ci mai ales in aceea de fondator si presedinte al Comunitatii SantEgidio. Organizatie laica, infiintata de un grup de tineri in 1968 in scopuri umanitare si recunoscuta de Sfantul Scaun in 1986, Comunitatea SantEgidio are azi filiale in 20 de tari, ocupandu-se cu asistenta in azile de batrani si copii orfani, in centrele pentru emigranti etc. Promovand dialogul ecumenic, ea organizeaza anual reuniunile inter-religioase "Oameni si religii", iar membrii ei se implica, in calitate de "diplomati ai pacii", in medierea conflictelor inter-religioase. A Xii-a reuniune "Oameni si religii" s-a tinut saptamana trecuta la Bucuresti, sub inaltul patronaj al presedintelui Emil Constantinescu.